Un leu slab este de natură să crească valoarea activelor denominate în valută ale fondurilor de pensii private, la momentul evaluării acestora, se arată într-o analiză a evoluţiei pieţei fondurilor de pensii în primul semestru din 2010, întocmită de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). De la începutul anului şi până pe 30 iunie 2010, moneda naţională s-a depreciat cu 3,36% faţă de euro, cu 5,73% faţă de coroana cehă, cu 2,13% faţă de zlot şi s-a apreciat cu 2,76% faţă de forint. Fondurile de pensii mai deţineau, după primul semestru al anului, investiţii în lire sterline, franci elveţieni şi lire turceşti, însă în sume nesemnificative.
„Cursul valutar reprezintă un alt factor ce influenţează evo­luţia activelor administrate de fondurile de pensii. Un leu slab este în măsură să crească va­loa­rea activelor denominate în valută la momentul evaluării acestora. La sfâr­şitul lunii iunie 2010, expunerea fondurilor de pensii pe active den­o­minate în alte valute decât leul este de 4,10% din total active în cazul pi­lo­nului II şi de 0,97% din total active în cazul pilonului III, ceea ce duce la o pondere a activelor în valute de 3,87% la nivelul întregului sistem de pensii private”, se afirmă în analiza întocmită de CSSPP. Dat fiind că, la finalul primul semestru din 2010, valoarea totală a activelor nete cu­mu­late ale fondurilor de pensii private obligatorii şi facultative era de 3,64 miliarde de lei, rezultă că acestea aveau, la acel moment, plasa­men­te în valute străine echivalente cu aproximativ 141 de milioane de lei, respectiv 32,27 mi­lioane de euro la cursul BNR din ultima zi din iunie a acestui an, de 4,3688 lei/euro.

Peste 17 milioane de euro pe „grupul de la Vişegrad”
Plasamentele în străinătate ale fon­durilor de pensii private obliga­to­rii şi facultative nu sunt acelaşi lu­cru cu plasamentele acestora în alte valute decât leul, întrucât cea mai mare parte din investiţiile externe ale fondurilor este reprezentată de obligaţiuni corporatiste emise de en­ti­tăţi non-rezidente, însă denomina­te în lei. În aceste condiţii, doar de­spre plasamentele externe în ti­tluri de stat, obligaţiuni municipale şi ac­ţiuni listate din Uniunea Euro­pe­ană se poate spune cu siguranţă că sunt efectuate în valute străine.
Titlurile de stat şi obligaţiunile mu­nicipale din UE au însă o ponde­re foarte redusă în activele fondu­rilor, de 0,45 şi 0,24% la pilonul II şi zero la pilonul III, la finalul lunii iu­nie 2010, potrivit datelor CSSPP. Pon­­derea în active a acţiunilor listate la burse europene era de 2,23% la pil­o-nul II şi de 0,6% la pilonul III, ceea ce, însumat, duce la o valoare totală a plasamentelor bursiere ex­terne, de­no­minate în alte monede decât cea românească, de circa 17,61 milioane de euro.
Pe de altă parte, tot potrivit CSSPP, peste jumătate (53,87%) din totalul activelor în valute străine ale fondurilor de pensii, în valoare tota­lă de 32,27 milioane de euro, erau de­no­minate în monede ale ţărilor apar­ţi­nând aşa-numitului „grup de la Vi­şe­grad” (Polonia, Ungaria şi Ce­hia), acestea având o valoare de 17,38 mi­li­oane de euro. 44,65% din activele în va­lută ale fondurilor (peste 14 mi­lioa­ne de euro) erau reprezentate de pla­samente denominate în monedă europeană, în timp ce restul de 1,52% (sub 0,5 milioane de euro) erau in­ves­tiţii în lire sterline, franci elve­ţieni şi lire turceşti. 

8 milioane de euro la Varşovia
Un sfert din totalul activelor în mo­nede străine ale fondurilor de pen­sii private obligatorii şi facultative, adică peste 8 milioane de eu­ro, erau plasate, la finalul primului se­mestru, în instrumente denominate în zloţi polonezi.
Administratorii de fonduri sunt destul de discreţi cu privire la instrumentele individuale spre care direc­ţionează banii participanţilor la fonduri. Însă este cert că, atunci când vine vorba de ţinte de plasament în zloţi, investitorii au de unde alege, atât pe segmentul instrumentelor cu venit fix, cât mai ales la bursa din Varşovia.
Într-o singură şedinţă de licitaţie, pe 14 iulie, guvernul polonez a vân­dut titluri de stat cu scadenţa la cinci ani, în valoare de 2,03 miliarde de zloţi (circa 500 de milioane de euro), la un randament de 5,37%. Şi piaţa po­lo­neză a obligaţiunilor corporative este solidă, mai multe companii de top anunţând deja emisiuni noi pentru anul acesta, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de euro.
Cât priveşte bursa de la Varşovia, aceasta a fost liderul pieţelor de ca­pital din Europa Centrală în primul semestru din 2010, la toţi indicatorii. Doar în al doilea trimestru al anului valoarea totală a ofertelor publice iniţiale (IPO) derulate la Varşovia, de către un număr de şapte companii, a atins suma-record de 3,1 miliarde de eu­ro, depăşind-o chiar şi pe cea echi­va­lentă de pe burse mult mai ma­ture, cum ar fi cea de la Londra, care, în acelaşi interval, a consemnat IPO-uri de doar 2,9 miliarde de euro, efectuate de 16 companii.

Liderul Europei Centrale
La sfârşitul lunii iunie, valoarea de piaţă cumulată a companiilor listate la Varşovia era de 113 miliarde de euro, faţă de doar 73 de miliarde de euro – valoarea echivalentă la ca­re a ajuns bursa din Viena. Iar volumul de tran­zacţionare de la bursa po­lone­ză a ajuns la 25 de miliarde de euro după pri­mele şase luni din 2010, faţă de 20,7 miliarde de euro la Viena.
Cele mai importante listări la bur­­­să ale companiilor poloneze, anul acesta, au fost cea a asigurato­ru­lui PZU, în valoare de 1,9 miliarde de euro, şi cea a companiei energe­tice Tau­ron (1,3 miliarde de euro). În no­iem­brie, bursa de la Varşovia va oferi spre vânzare, pe propria plat­for­mă, 63% din acţiunile sale. Gu­v­er­nul polonez vrea să obţină anul a­ces­ta, din privatizări prin listare la bur­să, peste 6 miliarde de euro, care vor fi utilizaţi la finanţa­rea de­ficitului bugetar.
Fondurile de pensii private obli­ga­torii din Polonia au fost printre cei mai importanţi cumpărători de la bursa din Varşovia în acest an, efectuând plasamente noi în acţiuni listate în valoare de peste 2,4 miliarde de euro în primul semestru din 2010. La finalul lunii mai, fondurile poloneze deţineau, cumulat, active ne­te de peste 47 de miliarde de euro, din ca­re peste 15 miliarde de euro repre­zen­­tau deţineri bursiere.
Potrivit CSSPP, la finalul lunii iunie, 19,65% din activele în monede străine ale fondurilor româneşti de pensii private obligatorii şi facultative erau denominate în forinţi, având o valoare de 6,3 milioane de eu­ro, iar 9,23% în coroane ceheşti (a­proa­pe 3 milioane de euro).