Ford este unul dintre constructorii de automobile din Europa ale căror preocupări în domeniul propulsiilor ecologice şi alternative au fost mai puţin mediatizate, în ciuda faptului că Ford se numără printre pionierii automobilelor hibrid din lume. Compania americană şi-a făcut un plan de „electrificare” pentru Europa, care trece însă prin etapa de diesel, GPL şi hibrid.
Primul model electric al mărcii Ford va fi Transit Connect, o versiune a automobilului construit în pre­zent la Craiova. Acesta face parte din planul companiei de trecere la propulsiile alternative şi n-ar fi ex­clus ca, la un moment dat, vehiculul electric să fie construit cu componente produse în România.
În centrul „Research and Advan­ced Engineering” din Aachen, Ger­ma­nia, lucrurile arată cu mult mai bine decât în parcurile auto şi pe stra­­dă, cel puţin la nivel teoretic. Cen­trul, fondat în 1994, este singura structură de cercetare a Ford din a­fa­ra SUA şi este orientat în prezent pe mai multe direcţii de dezvoltare în zona eco, astfel încât să acopere în­treaga gamă pe care se dezvoltă in­dustria auto. Există, evident, şi o­biec­tive pe care Ford le urmăreşte, unele dintre ele fiind probabil im-pu­se de legislaţia în domeniu din UE sau SUA. Cert este că până în 2020 valoarea emisiilor de CO2 ale vehiculelor produse în SUA şi Euro­pa ar trebui să fie mai mică cu 30% decât cea din 2006, iar reprezen­tanţii companiei susţin că sunt pe drumul cel bun, existând şanse ca ţin­ta să fie îmbunătăţită.

1.0 litri EcoBoost, cel mai mic propulsor
Cea mai la îndemână tehnologie, cu resurse ce se pot baza inclusiv pe experienţa industriei, de unde vin, de exemplu, componente şi „know-how”, este ceea ce se nu­meş­te Eco­Boost şi ECOnetic, adică îmbună­tă­ţi­rea motoarelor cu ardere internă, pe ben­­zină şi diesel. Ford nu face pio­nie­rat în acest domeniu, dar rezultatele proprii sunt cel pu­ţin comparabile cu ale concurenţei. Dacă moto­rul 2.0 litri, benzină, care este denumit EcoBoost, se încadrea­ză mai greu în zona motoarelor ecologice, a­vând consumuri testate de peste 10 litri/100 km, versiunea de 1.6 litri, care va intra pe piaţă în acest an oda­tă cu noul C-Max, are emisii de CO2 mici, rezonabile. A­ces­tor două mo­toa­re li se vor adăuga micuţul 1.0 litri în 3 cilindri, cel mai mic propulsor produs de Ford, care va fi fabricat şi la Craiova. Cei de la centrul din Aachen ne-au precizat că, deocamdată, între cele două capacităţi cilindrice nu se pregăteşte nimic similar cu motoarele de 1.2 sau 1.4 turbo re­găsite la alţi construc­tori. Pe latura diesel, motoarele ECOnetic fac par­te din categoria „die­sel turbo cu in­jecţie directă”, ceea ce le asigură per­formanţe şi con­sum bune, cu emisii CO2 sub 100 g/km. În acest segment Ford anunţă continuarea parteneria­tului cu grupul PSA Peugeot Citroën.
În zona combustibililor alternativi, motoarele de tip flexifuel şi bi-fuel, alimentate cu bio-etanol, GPL sau gaze naturale, sunt principalele preocupări ale Ford.

Primul hibrid, în 2013
Dacă trecem în zona propulsiilor alternative, unde se regăsesc cele do­uă direcţii de dezvoltare, hibrid şi e­lectric, Ford pare să fi făcut mult mai puţini paşi decât concurenţa, dar asta se întâmplă doar în Europa. Deşi Ford Escape a fost unul dintre prime­le automobile hibrid din lu­me, iar constructorul are în acest mo­ment o gamă destul de largă de astfel de maşini pe piaţa din SUA, în Eu­ropa nu există niciun produs de acest fel în oferta dealerilor, iar planurile de dez­voltare vorbesc despre apariţia ce­lor mai multe produse după 2012. Chiar dacă nu se poate vorbi despre o piaţă solidă a hibridelor, avansul luat de cele două companii japoneze, Toyota şi Honda, va fi recuperat cu dificultate, deoarece primele vehicu­le Ford hibrid vor fi lansate în Euro­pa abia în 2013. În ceea ce priveşte automobilele electri­ce, situaţia este des­tul de am­biguă, dar asta se întâm­plă la mult mai mulţi constructori euro­peni. Însă şi aici există diferenţe des­tul de mari. Primul automobil electric al Ford va fi Transit Connect, o versiune a maşinii care se fabrică la Craiova, deci un vehicul utilitar, iar apariţia sa în Europa este programa­tă un an mai târziu decât în Europa. Primul vehicul de pasageri, Ford Focus, este programat să ajungă în Europa în 2012. Transit Connect electric şi varianta de pasageri Tourneo vor fi asamblate în SUA, pe o structură rea­li­zată în uzina din Turcia, de un­de sunt importate acum şi piesele pentru Craiova. Va avea o autonomie de circa 150 km, cu un timp de încăr­care full între 6 şi 8 ore.
Pånă la apariţia modelelor de serie, am testat în centrul din Aachen un prototip Transit, care demonstrează că introducerea acestei tehnologii în zona comercială poa­te fi o soluţie mult mai pragmati­că decât în cea pentru pasageri, având şi o autonomie suficientă pentru activităţi urbane, dar şi performanţe dinamice suficiente pentru transportul de marfă.

De la baterii la infrastructură
Programul de dezvoltare a vehiculelor electrice are în faţă o serie de dificultăţi care ar trebui rezolvate împreună cu administraţiile locale din fiecare ţară. Problemele cunoscute deja, precum costurile de producţie a bateriilor, nevoia de a creşte capacitatea de înmagazinare, dar şi durata de viaţă, timpul de încărcare şi reciclarea, toate acestea vor fi rezolvate cel mai probabil la nivel de industrie, prin investiţii masive. Există însă partea comună, legată de infrastructura de încărcare la nivel urban şi extraurban (deoarece prizele actuale nu acoperă necesităţile de mobilitate) şi, nu în ultimul rând, producţia de electricitate, care, atât timp cât este realizată din resurse poluante, nu face altceva decât să transfere emisiile de CO2 şi de noxe de la eşapamentul maşinii la termocentrală.