BNR şi-ar cheltui echivalentul rezervei de aur într-un singur an dacă ar fi obligată să acopere deficitul bugetului de asigurări sociale, care este destinat, în principal, plăţii pensiilor. Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că rezervele internaţionale, compuse din rezerva valutară şi rezerva de aur, au reprezentat elementul de credibilitate care i-a permis României să se finanţeze.
Contribuţiile la buget plă­ti­te lunar de BNR în 2009, de aproximativ 25 de mi­lioa­ne de euro, au acoperit costurile cu 150.000 de pensii me-dii, aceasta fiind maniera „înţe-leap­­tă” de folosire a rezervelor pentru plata pensiilor, a declarat săp­tă­mâna trecută guvernatorul BNR Mu­gur Isărescu, care anticipează scă­­derea câştigului băncii în viitor.
„Există o manieră prin care re­zer­vele valutare, fiind principala sur­­să de câştiguri, ca venituri din fructificare, se duc în plata pensiilor. Dacă discuţia este la nivelul acesta, fără să coborâm nivelul, trebuie să dăm explicaţii. Anul trecut am virat la buget 300 de milioane de euro, a­di­că 80% din profit. (...) Am virat aproximativ 25 de milioa­ne de euro pe lună, ca medie, au fost luni când am virat şi 50 de mi­lioane de euro. Am vorbit cu colegii mei şi 25 de mi­lioane de euro în­seam­nă plata lu­na­ră a 150.000 de pensii medii. E o ma­nie­ră în­ţe­leaptă, prin care se utili­zea­ză rezerva la plata pensiilor”, a spus I­să­res­cu, la o masă rotundă pe tema „Re­­zerva de aur şi valută a Ro­mâ­niei: Surse şi destinaţii“. El a adău­gat că băncii centrale îi „trebuie mult mai mult noroc“ să mai contri­buie la buget la fel ca în ultimii ani.
„În aceste şase luni, cu toate că fructificarea rezervei internaţio­na­le nu a mai fost nici jumătate din ce am obţinut în 2009, contribuţiile la buget nu au scăzut pentru că am avut inspiraţia şi s-au făcut ceva operaţiuni şi la momentul potrivit şi cu ceva noroc. (…) Dar trebuie să re­cunosc că, uitându-mă înainte, cred că câştigurile noastre nu vor mai fi aşa ridicate. Cred că ne trebuie mult mai mult noroc pentru a da bugetului statului cât am dat în ultimii ani. Mărturisesc că mai a­vem ceva idei pentru portofoliul rezervei interna­ţionale. Nu pot să vi le spun, că mă aud bancherii, (…) dar nu mai sunt foarte multe idei. Asta este situaţia internaţională, fructificările pe plan internaţional sunt extrem, extrem de neatracti­ve“, a explicat Isărescu.
BNR avea la 30 iunie rezerve in­ter­naţionale (valute plus aur) de 34,99 miliarde de euro, faţă de 30,85 miliar­de de euro la finele anu­lui trecut.

Deficitul bugetului de asigurări sociale, cåt rezerva de aur
BNR şi-ar cheltui echivalentul re­zervei de aur într-un singur an dacă ar fi obligată să acopere deficitul bugetului de asigurări sociale, iar scăderea rezervelor internaţio­na­le ar limita posibilitatea statului de a se împrumuta, a declarat gu­ver­natorul Isărescu.
„Corecţiile care se doresc evita­te acum prin utilizarea rezervei va­lu­tare sunt imposibile şi dacă am avea voie. (...) Statul n-ar mai putea să se împrumute, tocmai pentru aco­pe­ri­rea acestor deficite. Numai deficitul bugetului de asigurări so­ciale este de 3 miliarde de euro, a­di­că toată rezerva de aur a României. Acest deficit e structural, nu tem­porar. Dacă nu-l corectezi, va tre­bui să plăteşti în fie­care an 3-4-5 miliarde de euro, pentru că va creş­te. Rezerva de aur ar a­junge un singur an“, a spus Isărescu.
El a ţinut să arate că interdicţia fi­nanţării deficitului de către ban­ca cen­trală nu e doar un concept teore­tic pe care îl aplică BNR, ci este în­-
s­cris chiar în Tratatul UE, precizând că in­terdicţia este inclu­să şi în artico­lul 7 din legea privind sta­tutul BNR. „Este straniu că utili­zarea rezervelor valu­tare în alte sco­puri a fost propu­să de nişte parlamentari. (...) Par­ti­de­le po­li­tice să îşi ia consilieri juridici, noi la BNR avem, şi bineîn­ţeles un consilier fi­nanciar sau cel puţin un consilier de aritmetică“, a subli­niat Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că sco­pul rezervelor internaţionale în va­­lută şi aur este tocmai de a spori credibilitatea unui stat şi pentru a-i oferi posibilitatea să se împrumute în condiţii bune pe pieţele inter­na­ţio­nale.
El a mai ţinut să precizeze că ideea potrivit căreia rezervele valu­tare sunt utilizate simplist în intervenţii pe pieţele interbancare este greşită, operaţiunile fiind mult mai complexe.

Romånia nu s-ar fi putut Împrumuta dacă nu avea rezerve
Rezerva internaţională repre­zin­tă un element de credibilitate, iar zicala potrivit căreia „ban la ban trage“ este valabilă întrucât Româ­nia nu s-ar fi putut împrumuta da­că nu avea rezerve, a declarat gu­vernatorul BNR, Mugur Isărescu.
El a menţionat că rezervele in­ter­naţionale ale României au înre­gistrat o creştere „aproape ex­pl­o­zi­vă“ după anul 2000.
„În anii ’90 ne-am chinuit cu re­zerva la limită şi din această cauză ţara nu s-a putut împrumuta. Nu este foarte complicat, rezerva este un element de credibilitate”, a zis Isărescu.
Guvernatorul băncii centrale a arătat că rezervele au trecut şi prin perioade de stagnare, nu numai de creştere, dar o asemenea evoluţie nu este rea.
„Perioadele de stagnare nu în­seamnă ceva rău. Din păcate, cei 10 ani de creştere permanentă au creat în opinia publică ideea că «da­că creş­te este bine, dacă scade sau stagnea­ză este rău». Unul dintre o­biective este să aratăm că această per­cepţie este rea. Rezerva nu poa­te creşte la ne­sfârşit, pentru că exis­tă un optim al rezervei“, a adăugat Isărescu.
„Avem o rezervă dincolo de a­decvat - dacă se poate utiliza expresia aceasta. Ca s-o spunem mai di­rect, rezerva internaţională oricum nu mai trebuie să crească, este suficientă. Fluctuaţiile în sus sau în jos sunt normale. Trebuie să ieşim din această frică că dacă nu creşte rezerva este ceva rău“, a apreciat gu­ver­natorul băncii centrale.
El a mai explicat că rezervele in­ternaţionale asigură, în afara credibilităţii statului, şi fluidizarea îm­pru­muturilor externe, limitarea vul­nerabilităţilor externe, respectiv ab­sorbţia şocurilor financiare ad­ver­se în perioade de criză sau în si­tuaţia restrângerii accesului la pie­ţele in­ternaţionale de capital.
„Este foarte important acest scop. Nu poate fi înţeles rapid. Fra­zele acestea, oricât ne-am chinuit noi şi le-am pus într-o formă cel pu­ţin citibilă în limba română, pot să zboare pe lângă ureche“, a afirmat Isărescu.
Guvernatorul a arătat că Ro­mâ­nia trebuie să împrumute în acest an 8-9 miliarde de euro, de pe piaţa in­ternă şi de pe cea externă. De ase­menea, a menţionat că datoria in­ternă şi externă, publică şi privată, este mult mai mare decât rezervele valutare.
„Pot să vă garantez un lucru: toa­te aceste împrumuturi nu ar fi fost posibile dacă ţara nu ar fi avut re­zerve“, a rezumat Mugur Isărescu.

Isărescu: Cursul de schimb din urmă cu două săptămâni „cam“ reflectă fundamentele macroeconomice
Nivelul cursului de schimb înregistrat în urmă cu două săptămâni a „cam“ reflectat fundamentele macroeconomice, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isă­res­cu, subliniind că intervenţiile băncii centrale nu vizează un punct fix al parităţii.
„În ceea ce priveşte cazul României, prezenţa noastră pe piaţă nu vizează numai cursul de schimb şi, iarăşi, nu avem puncte fixe. (…) Într-un fel, evenimentele de acum câteva săptămâni, cu depăşirea nivelului de 4,3 lei/euro (arată acest lucru - n.r.). Nu ne cantonăm într-un punct fix, avem zone în care considerăm cursul într-un relativ echilibru la momentul respectiv“, a spus Isărescu.
El a menţionat că economia evoluează, ceea ce înseamnă că multe date se schimbă, iar o zonă de echilibru dintr-un an nu este menţinută la infinit.