În cele mai multe dintre ţările dezvoltate şi în unele state emergente, pensia de stat, rezultată din parti­ci­parea la sistemul public de asi­gu­­rări sociale, nu este singurul ve­nit al persoanelor retrase din acti­vi­tate. Asta pentru că funcţionează o gamă largă de modalităţi alter­na­­tive de economisire pentru pensie, atât private, cât şi publice. În plus, persoanele în vârstă sunt în­curajate să-şi amâne pensionarea şi să rămână pe piaţa muncii, contribuind la bugetele de asigurări sociale şi după împlinirea vârstei-standard de pensionare, prin majorări ale beneficiilor cuvenite.

„Avem venitul minim garantat, avem pensia minimă ga­rantată, care eu nu spun că trebuie anulată, dar trebuie im­pozitată. Orice venit trebuie im­po­zitat”, declara recent, la TVR, pre­şedintele Traian Băsescu, reluând, practic, o idee mai veche a ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu. Iar consilierul personal pe probleme economice al prim-ministrului Emil Boc, Andreea Vass Paul, publica, pe 9 iulie, pe blogul personal, o analiză in­titulată „Cum sunt impozitate pen­siile în sistemele publice din ţările membre ale UE?”.
Informaţiile cuprinse în analiza menţionată sunt corecte, dar incomplete. Este adevărat, de exemplu, că „aproximativ jumătate din statele eu­ropene includ pensiile în categoria veniturilor şi le impozitează ca atare”, cu cotele de impozit pe venit - unice sau progresive - reglementate în ţările respective. Însă trebuie precizat că, în cele mai multe cazuri, nu se impozitează 100% din cuantumul brut al pensiilor de stat, pensionarii beneficiind fie de praguri neimpoza­bile, fie de diverse deductibilităţi, fie de alte facilităţi. 

În alte părţi există mai multe pensii, nu doar una
Există ţări care nu acordă niciun fel de facilitate fiscală pentru veniturile din pensii, taxându-le la fel ca pe cele rezultate din activităţi profesionale. Acest lucru este valabil, de exemplu, în Suedia. În contrapar­ti­dă însă, pensionarii suedezi nu plă­tesc niciun fel de contribuţii de asi­gu­rări sociale, nici măcar pentru serviciile medicale publice. Însă siste­mul suedez este unul complex, iar per­soanele active pot beneficia, la sfârşitul carierei, de până la patru ti­puri de beneficii de pensionare.

Astfel, pe lângă pensia publică de bază, există un beneficiu suplimentar, acordat în funcţie de veniturile fiecărui pensionar. Există, de asemenea, un sistem de pensii private obli­gatorii, asemănător pilo­nu­­lui II din Europa Centrală şi de Est. În fi­ne, pensiile facultative, ce­le mai multe dintre ele ocupa­ţion­a­le, oferite ca be­neficiu de către an­ga­jatori, sunt ex­trem de bine dezvoltate.
Un sistem similar funcţionează în Danemarca - alt stat care taxează 100% din cuantumul brut al pen­siilor de stat, fără niciun fel de ex­cepţii sau facilităţi. Potrivit datelor OECD, peste 90% din totalul salaria­ţi­lor an­gajaţi cu normă întreagă din Dane­mar­ca participă la fondu­rile de pensii private ocupaţionale înfi­in­ţate de angajatorii lor. Demn de re­marcat este că pensiile publice din principa­lele state ale emisferei sudice - Aus­tra­lia şi Noua Zeelandă - sunt finan­ţa­te exclusiv din taxe fiscale genera­le, neexistând contri­buţii de asigu­rări sociale, ceea ce încurajează atât ocuparea forţei de muncă, cât şi ca­pacitatea de econo­misire a sala­ria­ţilor.

La romåni - pensie anticipată, la alţii - pensie amånată
Autorităţile din România acuză, şi pe bună dreptate, numărul imens de pensionări anticipate din sistem, însă, pe de altă parte, sistemul însuşi nu este de natură să-i încurajeze în mod pozitiv pe cei în vârstă să-şi prelungească perioada activă. Astfel, în Statele Unite, cei care continuă să muncească şi îşi amână ieşirea la pensie beneficiază, pentru fiecare an de muncă şi contribuţie peste vârs­ta standard de pensionare, de o majorare de 8% a pensiei cuvenite. În Marea Britanie, această majorare ajunge la 10,4%, în Germania la 6%, în Suedia la 5,8%, iar în Austria la 4,2%. În plus, în cele mai multe dintre ţări, după atingerea vârstei standard de pensionare, se pot cumula fără nicio restricţie veniturile din pensie cu cele din salarii. 

O facilitate similară există în pre­zent şi în sistemul public românesc de pensii, însă, comparativ cu legislaţia din alte ţări, seniorii români be­neficiază de avantaje reduse. Astfel, potrivit Legii 19/2000, asiguraţii care, după îndeplinirea condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, con­tri­buie o anumită perio­a­d­ă la siste­mul public, ca salariaţi sau sub alte for­me care presupun obligativitatea de plată a CAS, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar. Proiectul noii legi uni­ta­re a pensiilor prevede că pentru a­si­guraţii ca­re au realizat stagiul mi­nim de co­ti­zare şi care contribuie la sistemul public de pensii după îm­pli­nirea vârs­tei standard de pensionare, punc­tajul lunar realizat în perioada respectivă se majorează cu 0,5%, faţă de 0,3%, cât stipulează legea în vi­goa­re. Însă în noua lege se prevede, de asemenea, că majorarea punctajului lunar nu se acordă pentru perioa­dele în care se cumulează pensia cu venituri de natură salarială. 


Se impozitează, dar nu toată pensia

• - Germania: Există un prag neimpozabil, atât pentru pensionari, cât şi pentru persoanele active, echivalent cu venitul minim garantat. Pe lângă acesta, există un procent neimpo­zabil din pensie, în prezent de 40%, şi care este programat să scadă cu câte două puncte procentuale pe an, până în 2020. Pensionarii mai beneficiază de o deducere în sumă fixă, de 138 de euro pe lună, precum şi de deducerea integrală a contribuţiilor pentru asigurări de sănătate şi a celor pentru îngrijire pe termen lung.
• - Marea Britanie: Există praguri neimpozabile anuale cu pri­vire la veniturile din pensii, stabilite în funcţie de vârsta pen­sionarilor. Astfel, cei sub 65 de ani beneficiază de un prag de 5.035 de lire sterline pe an, cei între 65 şi 74 de ani - de 7.280 de lire sterline pe an, iar cei peste 75 de ani - de 7.420 de lire sterline pe an.
• - Norvegia: Există un prag anual neimpozabil pentru veniturile din pensii, în cuantum de 125.395 de coroane pe an (circa 15.500 de euro).
• - Olanda: Pensionarii beneficiază de facilităţi fiscale, sub forma diminuării sumei datorate ca impozit pe venitul din pensii. Reducerea de bază este de 948 de euro şi creşte la 1.322 de euro pentru pensionarii cu venituri anuale sub 31.256 de euro. De asemenea, pensionarii singuri benefi­ciază de o reducere suplimentară de 562 de euro.
• - Finlanda: Există facilităţi fiscale pentru pensionari atât la nivelul taxelor naţionale, cât şi la nivelul taxelor locale. La nivel naţional, reducerea de impozit poate ajunge până la 157 de euro pe lună, iar la nivel municipal - până la 320 de euro pe lună.
• - Belgia: Veniturile din pensii beneficiază de reduceri de impozit de până la maximum 1.718 euro, în funcţie de cuantumul pensiilor.
• - Irlanda: Veniturile din pensii ale persoanelor de peste 65 de ani beneficiază de un prag neimpozabil anual de 17.000 de euro.
• - Elveţia: Unele cantoane acordă pensionarilor facilităţi fiscale legate de taxele locale, însă la nivel federal veniturile din pensii nu se bucură de niciun privilegiu de impozitare.
• - Japonia: Pensionarii de peste 65 de ani beneficiază de o deductibilitate fiscală la impozitarea pensiei în valoare de 500.000 de yeni (circa 4.500 de euro).
• - Coreea de Sud: Pensiile de sub 3,5 milioane de woni (circa 2.247 de euro) sunt scutite de impozit. Pensiile mai mari de acest prag beneficiază de diferite niveluri de deduc­ti­bilitate fiscală, aceasta putând ajunge la maximum 9 mili­oane de woni (5.780 de euro).
• - Statele Unite: În 28 dintre statele americane, veniturile din pensia publică de bază (Social Security) nu fac parte din veniturile impozabile. La nivel federal, pensia de stat intră în calculul venitului impozabil total, însă în proporţii diferite, în funcţie de cuantumul veniturilor din alte surse. Sursa: OECD, Pensions At A Glance 2009

Mai puţin de un milion de pensii impozabile
Potrivit Codului Fiscal românesc, venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul brut a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 de lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică. Im­pozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pen­siei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii ur­mă­toare celei pentru care se face plata pensiei.
Ultimele date ale Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), aferente lunii mai, arată că, dintr-un număr total de 4,75 milioane de pensionari de asigurări sociale, mai puţin de un milion (993.299, circa 21% din to­tal) aveau pensii brute în cuantum mai mare decât pragul neimpozabil de 1.000 de lei lunar. Din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor, doar trei (3) încasau pensii lunare mai mari de 1.000 de lei. Im­po­zitarea integrală a tuturor pensiilor cu 16%, prin eliminarea pragului neimpoza­bil, ar aduce venituri lunare de circa 600 de milioane de lei la bugetul de stat.


„Există diverse forme de venit în România, printre care şi pensiile. Pensia este o depunere a fiecărui cetăţean pentru un venit viitor. La momentul realizării venitului, ar trebui ca întreg venitul să fie taxat"
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice


"Avem venitul minim garantat, avem pensia minimă garantată, care eu nu spun că trebuie anulată, dar trebuie impozitată. Orice venit trebuie impozitat. CAS-ul se ia direct din venituri, deci nu este un impozit pe CAS ca să spui că ar fi o a doua impozitare"
Traian Băsescu, preşedintele Romåniei