Cetăţenii statelor în care funcţionează cele mai mari cinci economii europene (Franţa, Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie) consideră că reducerea cheltuielilor publice este nu doar inevitabilă, ci reprezintă şi o alternativă preferabilă la varianta înăspririi fiscalităţii, potrivit unui recent
sondaj Financial Times/Harrison.
Dacă Statele Unite au decis să continue pentru mo­ment politica de stimulare fiscală, guvernele euro­pene au trecut în ultimele luni la programe de austeritate, care au fost adesea întâmpinate cu proteste de sindicate. În cazul Greciei, de pildă, opoziţia sindicatelor faţă de decizia guvernului de a scădea salariile din sectorul public a dus chiar la vio­lenţe de stradă.
Cu toate acestea, puşi să aleagă în­tre reducerea cheltuielilor buge­tare şi creşterea taxelor, cetăţenii din cele mai mari cinci economii vest-europene par să încline spre prima variantă, arată un nou sondaj Financial Times/Harrison. În plus, o majoritate consistentă consideră că reducerea cheltuielilor publice este necesară pentru relansarea creşterii economice pe termen lung şi este de părere că orice creştere de taxe trebuie să fie suportată de indivizii cei mai bogaţi, şi nu de către păturile mai sărace ale societăţii.  

Europenii nu vor taxe mai mari
Sondajul realizat de publicaţia „Financial Times”, în cooperare cu firma de cercetare a opiniei publice Harris Interactive, a fost realizat online pe un eşantion de 6.164 de subiecţi, cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani, din Franţa, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie şi Sta­­tele Unite, în intervalul 22 iunie-1 iulie. Rezultatele studiului scot în evidenţă atât preferinţa europenilor pentru scăderea cheltuielilor pu­blice în locul alternativei creşterii ta­xelor, cât şi preocuparea acestora pentru relansarea creşterii economi­ce în Europa.
Potrivit rezultatelor sondajului, jumătate din francezi (50%), mai mult de doi din cinci italieni (45%), 44% din spanioli, 41% din germani şi un sfert din britanici (25%) doresc ca măsurile de austeritate să se reali­zeze prin scăderea cheltuielilor pu­blice, şi nu prin înăsprirea fiscali­tă­ţii. De asemenea, doi din cinci cetă­ţeni europeni din cele cinci ţări vest-europene incluse în sondaj doresc adoptarea unor programe de auste­ritate care să cuprindă o combinaţie între scăderea cheltuielilor şi creş­te­rea taxelor, dar în care scăderea cheltuielilor publice să aibă totuşi un rol preponderent.
În Statele Unite, proporţia celor care se declară în favoarea reducerii cheltuielilor publice în locul scăderii taxelor este de 37%, în timp ce 39% din americani se declară de acord cu a­doptarea unor pachete de austeritate care să cuprindă şi creşteri de taxe.
   
Austeritatea nu distruge economia, ci o relansează
Atât vest-europenii, cât şi americanii par foarte conştienţi de importanţa reducerii cheltuielilor publice pentru redresarea creşterii econo­mice. Conform sondajului FT/Harri­son, 73% din americani, 69% din britanici, 84% din francezi, 62% din ita­lieni, 71% din spanioli şi 67% din germani consideră că reducerea cheltuielilor publice nu va afecta reluarea creşterii economice, ci sunt o pre­mi­să necesară a acesteia.
Cât priveşte sectoarele care ar trebui să suporte cea mai mare parte a reducerii de cheltuieli, cetăţenii celor cinci ţări vest-europene au nominalizat pe primele locuri ajutoarele de dezvoltare pentru ţările în curs de dezvoltare (foreign aid) şi forţele armate. Aproape două treimi din britanici (64%), puţin peste jumă­tate din spanioli (57%), 54% din germani şi 53% din francezi doresc re­ducerea ajutoarelor de dezvoltare, în timp ce două treimi din germani (67%), peste jumătate din spanioli (58%), 55% din francezi şi 56% din ita­lieni doresc reducerea cheltuielilor militare. În schimb, peste jumătate din repondenţii britanici (51%) consideră că al doilea sector important de reducere a cheltuielilor publice ar trebui să fie ajutoarele pentru şomaj.
Ajutoarele pentru ţările în curs de dezvoltare şi cheltuielile militare se situează, cu 72%, respectiv 31%, pe primele locuri şi în topul realizat de repondenţii americani privind sectoarele bugetare unde ar trebui să se înregistreze cele mai importante reduceri de cheltuieli publice.

Reforma statului asistenţial şi deficitele bugetare
Opinia favorabilă reducerii cheltuielilor publice a vest-europenilor şi americanilor este în concordanţă cu dezaprobarea de către aceştia a de­fi­c­itelor bugetare fără precedent la care s-a ajuns după declanşarea cri­zei economice. Astfel, peste două tre­imi din francezi (68%), peste ju­mă­tate din americani (59%), 58% din germani, 55% din spanioli şi 54% din britanici sunt de părere că majorarea vertiginoasă a deficitelor bu­getare publice constituie o mă­sură greşită.
Dar cele mai interesante răspunsuri din sondajul realizat de FT/ Harri­­son sunt cele privitoare la impactul pe care îl vor avea defici­tele bugetare uriaşe şi măsurile vii­toa­r­e sau în curs de reducere a cheltuielilor publice asupra statului asistenţial vest-european, aşa cum exis­tă el în prezent. Nu mai puţin de 77% din britanici, 73% din germani, 70% din spanioli, 68% din italieni, 68% din francezi şi 77% din americani consideră că se impune o „reexa­mi­nare” a modelului de stat asistenţial apărut în Europa după al Doilea Răz­boi Mondial şi edificat în dece­niile ulterioare.