Aduceţi-l pe Paul. Caracatiţa Paul!

Uite că se poartă oracolele şi la case mai mari. Acum, că s-a încheiat Campionatul Mondial de fotbal din Africa de Sud, dacă mă gândesc bine, nu dri­blingurile înaintaşilor şi nici paradele portarilor m-au fascinat, ci… unduirile lui Paul. Caracatiţa Paul. Dat fiind locul de desfăşurare a competiţiei, mă aşteptam ca „vrăjile” să fie făcute acolo, „în situ”, la locul faptei, pe Continentul Negru. Nu m-ar fi mirat un ritual cu găini despicate la miez de noapte şi nici licurici aruncaţi pe jar spre a indica, cu lumina lor, numele câştigătorilor. Dar uite că surpriza a apărut tocmai pe Bătrânul (şi alb) Continent, într-o ţară de tradiţie şi civilizaţie, aşa cum este Germania.
Când am aflat pentru prima dată despre inteligenta vietate, gândul m-a dus brusc în pitorescul cartier Plaka din inima Ate­nei şi la grătarele unde moluştele de fe­lul lui Paul sfârâie cât e noaptea de lun­g­ă. Şi m-au cuprins remuşcările. Care­va­săzică, cefalopodele cu pricina nu erau de mâncat, erau de întrebat! Mai-mai că-mi părea rău că am ratat şansa de a-mi afla trecutul, prezentul şi viitorul la low cost, pentru câţiva firfirei tentaculul.  
Apoi m-am gândit cât de folositor ar fi un astfel de oracol şi la Bucureşti. În fond, după Petrache Lupu de la Maglavit, Bru­can din Dămăroaia, Mitică Dragomir din Bălceşti şi câteva mămici-omide, larve sau fluturaşi de pe tot întinsul patriei, apariţia unui nou şi inedit oracol nu poate fi considerată surpriză, ci tradiţie.
Parcă şi văd cum i se aprind tentaculele atunci când găseşte locul corect ghicind rezultatul unei licitaţii cu plicuri închise. Sau când indică fără ezitare şi fără greşeală preţul corect la parandărătul unei încredinţări directe de sute de mii de euro.   
Astfel, în caz de nevoie, ar putea fi chemată molusca-minune la o licitaţie, ai spune simplu „adu-l pe Paul” şi acesta ar ghici, pe loc, cine va câştiga, chiar şi fără lovituri de departajare, potul pus în joc. În atari condiţii, chiar s-ar putea concepe un Paul cu baterii căruia nu ar mai trebui să i se poarte de grijă că are viaţa scurtă. 
Dacă ar fi avut caracatiţa Paul la Palatul Victoria, premierul Emil Boc ar fi aflat că huiduielile de care a avut parte pe centura Bucureştiului - pe care se străduieşte din răsputeri să o facă de câţiva ani şi nu-i iese - sunt identice cu cele de pe centura politicii. Adică locul unde încet, dar sigur este trimis să achite o notă de plată din care nu s-a ales decât cu firimiturile.