Decizia de plasament în actualul context macroeconomic internaţional şi intern pare a fi renunţarea de bunăvoie la o parte din disponibilităţile financiare, întrucât indicatorii macroeconomici relevă întârzierea ieşirii din criză. Brokerii români recomandă, chiar în actualele condiţii, acţiunile
listate. Ce-i drept, cu pondere mai scăzută în portofolii şi pe un orizont mai scurt de timp.
Perioada de vară se poate do­vedi una prielnică pentru realizarea unui portofoliu de investiţii, fiindcă lipsa participanţilor din piaţa financiară menţine cotaţiile şi preţurile acti­ve­lor financiare la un nivel mai scăzut. Această strategie se pare că nu mai funcţionează însă în condiţiile actuale, la BVB fiind puţine titluri recomandate drept investiţii de succes pe termen scurt şi mediu. În plus, piaţa instrumentelor cu venit fix, deşi există, nu este prea utilizată, ceea ce face ca accesul la un plasament pe acest segment să fie de cele mai multe ori dificil. Unui investitor îi mai rămân opţiunile de achiziţie a fondurilor mutuale - plasamente recomandate pe termen lung, precum şi speculaţiile valutare sau de­pozitele bancare. În acest context, un investitor se poate întreba ce face cu 10.000 de lei în acest moment.
Gabriel Aldea, director departament front office Intercapital Invest, este de părere că valorile portofolii­lor - de maximum 10.000 de lei - nu justifică şi investiţia pe bursele exter­ne, unde limitele acceptate în cazul deschiderilor de cont prevăd investi­ţii iniţiale mai mari. Andrei Anghel, managing partener Smart Trade Consult, propune pentru un portofoliu de maximum 10.000 de lei o strategie pasivă - într-un fond de investiţii.

Riscul - element decisiv pentru investiţii
Andrei Rădulescu, analist Target Capital, consideră că nu putem vorbi despre un climat investiţional, cel puţin pentru segmentul de ac­ţiuni, atât pe plan intern, dar şi pe plan extern, pentru că în ultimele luni am asistat la o serie de semnale de dezaccelerare a economiei americane, iar zona euro se confruntă cu o criză a finanţelor publice fără precedent. Mai mult, şi statele asiatice par să aibă o serie de probleme de ma­nage­ment macroeconomic, ceea ce creează premisele de dezaccelerare a economiei mondiale în a doua ju­mă­tate a anului curent. „Cuvântul de or­dine pentru deciziile de investiţie pe segmentul de acţiuni în perioada următoare este prudenţa, iar pe baza analizelor fundamentale nu re­comand în momentul de faţă cum­părare pe emitenţii de la BVB”, spu­ne reprezentantul Target Capital.
Cu toate acestea, analiştii au găsit op­ţiuni de plasament pentru un in­ves­titor care doreşte să creeze un portofoliu de active financiare în va­loare de până la 10.000 de lei. Andrei An­ghel a explicat că discuţia cu un in­vestitor porneşte de la premisa că acea persoană doreşte să-şi atingă nişte obiective, iar dacă dispune de nu­mai 2.500 de euro ar trebui să caute investiţii extrem de riscante.
Alin Brendea, director de opera­ţiu­ni Prime Transaction, este de pă­rere că suma maximă aleasă pentru construirea portofoliului este mică raportată la nivelul necesar con­sti­tuirii unui portofoliu de in­stru­men­te financiare.

Portofolii mai riscante
Alin Brendea este de părere că pentru un investitor cu aversiune scăzută la risc pot fi recomandate în acest moment acţiuni ale unor companii cu rezultate financiare solide şi care îşi desfăşoară activitatea cu pre­ponderenţă pe pieţe unde indicatorii macroeconomici se află pe un trend asendent, cu o pondere maxi­mă de 50% şi în principal din sectorul financiar. O parte minoritară din portofoliu ar putea fi investită şi în obligaţiuni corporative ce oferă randamente mai ridicate în condiţii de risc acceptabile.
Reprezentantul Intercapital In­vest propune o structură mai agresivă a portofoliului şi va lua în considerare o expunere mai ridicată pe acţiuni listate (65%) şi mai redusă pe instrumente cu venit fix (35%). Iar pentru partea din portofoliu alocată investiţiilor în acţiuni are în vedere o pondere ridicată a acţiunilor li­chide dinamice din sectorul financiar-bancar (precum SIF-uri, BRD, EBS, TLV) şi una mai redusă pentru companiile din sectorul energetic şi de utilităţi, fără a exclude acţiunile dinamice cu o lichiditate medie, dar cu condiţia ca acestea să aibă o situa­ţie financiară solidă.
Andrei Anghel recomandă inves­ti­torilor să nu rămână prizonierii unei pieţe şi ai unui singur sens de investiţie, fiind posibile plasamente pe pieţe externe, dar se poate miza şi pe scăderile de preţ.

Riscuri moderate pentru utilităţi
În opinia reprezentantului Prime Transaction, pentru un investitor cu aversiune faţă de risc, ţinând cont şi de contextul economic interna­­ţio­nal, care întreţine încă riscuri considerabile pe termen scurt, ar fi indicată investiţia în titluri de stat sau instrumente financiare care au ca activ de bază mărfuri care ar putea oferi şi o protecţie faţă de un mediu inflaţionist, cum ar fi, de exemplu, aurul. Acţiunile ar trebui să aibă o pondere de numai 25% în cazul unui portofoliu cu risc moderat, iar recomandate ar fi sectorul energetic sau cel al utilităţilor.
Gabriel Aldea recomandă o structură de portofoliu mai conservatoare, cu o pondere a investiţiilor în acţiuni listate de până la 35%, restul banilor urmând a fi investiţi în instrumente cu venit fix. Inves­ti­ţia în acţiuni ar urma să fie orientată către sectorul utilităţilor şi energiei, vizând acţiuni solide şi lichide precum SNP, TGN, TEL. 
Analistul Target Capital recomandă alocarea unei sume de maximum 25% din portofoliu pentru spe­culaţii pe segmentul de acţiuni, iar restul de până la 75% din portofoliu ar putea fi investit în titluri de stat - opţiuni posibile fiind bond-uri emi­se de state cu o economie solidă precum Germania, ţările din Europa de Nord sau Australia. Singura pro­blemă pentru un investitor autoh­ton este accesul dificil la asemenea instrumente.

Speculaţii sau plasamente pe termen lung
Dacă în cazul sectoarelor econo­mice recomandate pentru plasamente în acest moment brokerii au avut recomandări similare, diferen­ţele apar în ceea ce priveşte orizontul de timp pe care se realizează portofoliul. Alin Brendea susţine că orizontul de timp minim recomandat este un an, optim ar fi să ne re­ferim la intervale de 3-5 ani. În schimb, având în vedere contextul economic global şi local complex, cu multe elemente de incertitudine, orizontul de timp recomandat a fi avut în vedere este unul mediu, de până la 6-9 luni, este de părere Gabriel Aldea.
Dată fiind probabilitatea ridi­ca­tă pentru menţinerea unui trend des­cen­dent presărat cu zigzaguri, An­drei Rădulescu consideră că pu­tem vorbi despre momente foar­te bune pentru speculatori. Cu toate acestea, există o serie de bariere pen­tru in­ves­tiţii pe segmentul ac­ţiuni, pe plan intern - lichiditatea redusă şi mo­dificarea Codului Fis­cal -, iar pe plan extern - sumele mi­nime de in­ves­tiţie şi comisi­oa­nele practicate.