Cum se fac averi pe spinarea sinistraţilor

de Georgian Stoica in Anchete pe 12 Iulie 2010, 00:00

  • print
  • rss

Localitatea Glăvăneşti este ruinată de un contract încheiat, cu ajutorul prefectului, de unul dintre regii drumurilor, după inundaţiile din 2007

Foto
O comună din Moldova a fost „ajutată” de prefectul judeţului Bacău să încheie un contract cu firma lui Dorinel Umbrărescu pentru refacerea şoselelor distruse de inundaţii. Oamenii comunei plătesc şi astăzi gestul necugetat. Primăria n-a primit de la Guvern fonduri pentru a-şi plăti datoria, deşi era într-o regiune calamitată, iar acum stă pe întuneric, după ce Umbrărescu a blocat conturile comunităţii.
Comuna Glăvăneşti din ju­deţul Bacău are contu­rile blocate de la începutul a­nului. Electricitatea a fost tăiată, microbuzul care transporta elevii pe o distanţă de 10 kilometri a fost tras pe dreapta pentru că n-au mai existat bani pentru moto­ri­nă, iar din luna august salariile an­ga­­jaţilor primăriei ar putea intra di­rect în conturile firmei Tehnos­tra­­de, pa­tro­nată de Umbrărescu. De luni bu­ne, comunitatea este ră­vă­şită de nă­pasta care s-a abătut a­supra aşezării şi nu înţelege nimic. Lucrurile sunt cât se poate de simple: după ce apele au inundat aşe­zarea, în 2007, prefectul a venit, a vă­zut, a apelat la un drumar şi a plecat, apoi s-a mutat la alt partid, iar primarul liberal din Glăvăneşti s-a trezit cu o factură de 8 miliarde de lei vechi. A achitat vreo 5 miliar­de, dar - aflându-se în opoziţie du­pă alegerile din 2008 - n-a mai vă­zut nici bani de la Guvern, nici sprijin de la autorităţi.

Salvatorul Umbrărescu
În 2007, apele râului care traver­sează comuna s-au umflat şi au mă­turat totul în cale. Aproape 100 de ca­se au fost afectate, iar după ce viitura s-a retras, drumurile au ră­mas ca după război. „Erau aluviuni aduse din câmp, unele drumuri a­veau cra­tere de 4 metri, altele erau astupate de tot”, îşi aminteşte Gheor­ghe Tili­başa, primarul co­munei. Zonă afectată de inundaţii, stare de calamita­te, autorităţi în alertă. „Prefectul Ga­briel Berca a apelat la cea mai apro­piată firmă din zonă care putea re­fa­ce drumu­rile. Am mers cu el la Podu Tur­cu­lui, era o situaţie de urgenţă”, po­vesteşte Tilibaşa. 
Comuna Glăvăneşti se înveci­nea­ză la sud cu Podu Turcului, aşe­zarea din care a pornit să asfalteze Ro­mâ­nia unul dintre „regii” infrastructurii: Dorinel Umbrărescu, patronul firmei Tehnostrade. Care a fost su­nat. Era în Italia, dar, nicio proble­mă, au sărit reprezentanţii fir­mei i­me­diat pentru a da o mână de ajutor. Au venit cu buldozere, vole, ma­şini, au cărat pământul, au nivelat, au adus piatră şi au asfaltat. În patru zile terminaseră. „Au fă­cut treabă de 8 mi­liarde de lei (vechi, circa 200.000 de euro - n.r.). Voiau să facă mai mult, dar le-am zis să se oprească pentru că re­zol­vasem ce era mai im­portant. Dacă făceau tot ce voiau ei, cred că nu mai puteam plăti nici în manda­tul următor”, spune acum Gheorghe Ti­libaşa. A fost semnat şi un contract, iar la final a venit factu­ra. Din acest moment, primarul a fost lăsat să se descurce pe cont propriu.
Fostul prefect nu-şi reproşează însă nimic. „Datoria mea era să in­ter­vin după inundaţii. Eu puteam să sun toate firmele din judeţ să in­ter­vină cu câte un utilaj, nu numai pe Umbrărescu, fiindcă era o situa­ţie de urgenţă. Contractele şi factu­rile de plată se semnează însă de că­tre primar. Ei (primăria locală şi Consiliul Judeţean - n.r.) au semnat cu Umbră­rescu, pentru că prefectura nu este ordonator de credite”, se apără acum Gabriel Berca. Aces­ta ne-a de­clarat că Umbrărescu a in­tervenit cu utilajele pentru degajarea drumu­ri­lor în mai multe comu­ne, după care Consiliul Judeţean şi primăria au dat lucrările în execu­tare şi nu le-au mai plătit. „Prima­rul s-a văitat peste tot. Dar el a confirmat toate lucrările ca executate. Cum confirmi, dacă nu ai sursă de finanţare?”, se întreabă acum fostul prefect care, la vremea respectivă, l-a sunat pe regele asfaltului din Ba­cău să rezolve problemele apărute după inundaţii în comună. În opi­nia sa, primarul a recunoscut efectuarea lucrărilor, iar cazul nu mai are nicio legătură cu prefectura.

Bani pentru răchiţele au fost…
Guvernul are la dispoziţie un Fond de intervenţie, prevăzut în bu­getul de stat, din care alimen­tează bu­getele unor judeţe pentru înlă­tu­rarea efectelor calamităţilor natura­le, în vederea realizării unor lu­crări prioritare de refacere a in­frastruc­turii grav afectate: drumuri jude­ţe­ne, drumuri comunale, stră­zi, po­duri, podeţe, reţele de canali­za­re şi de colectare a apelor pluvia­le, ali­men­tări cu apă, lucrări de a­pă­rări de maluri şi diguri aflate în administrarea autorităţilor admi­nis­traţiei pu­blice locale. Din acest Fond Exe­cutivul aloca, pe vremuri, bani pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din provincie. Între timp însă, banii au fost direcţionaţi spre sedii şi alte construcţii din zo­ne care mai puteau aştepta. Cel mai concludent exemplu a fost oferit de Guvern lunile trecute, când a alocat satului natal al premierului Boc, Răchiţele, 800.000 de lei, adică tot 200.000 de euro, pentru diverse construcţii.
„Când erau calamităţi, de obicei o parte din fonduri erau acoperite de Guvern. În situaţii de urgenţă în­tocmeam documentaţia, o depu­neam, se ducea la Guvern şi pri­meam fonduri. S-au făcut tot felul de demersuri, dar n-am primit niciun ban. Am mers de zeci de ori la Ba­cău, am făcut tot ce ne-a stat în pu­tinţă, am depus dosare peste do­sare. Au zis că o să primim, dar n-am vă­zut banii nici în ziua de as­tăzi”, spu­ne primarul comunei. Pâ­nă în martie 2008, cât timp a fost prefect, Ber­ca a promis că o să facă demersuri pentru a aloca bani co­munei sinistrate. Vorbele nu costau nimic, iar fonduri pentru Glăvă­neşti n-au fost. „Din câte îmi a­mintesc, Guvernul a dat bani atunci pentru refacerea ca­se­­lor, nu pentru infrastructură. Banii nu veneau la prefectură, întrebaţi la Consiliul Judeţean”, spune azi Berca.
După ce prefectul a fost schimbat din funcţie, cei care au venit în ur­ma lui n-au mai fost interesaţi. „Ştiţi cum e politica: nu eşti la pute­re, nu pri­meşti bani. Eu sunt libe­ral”, nuan­ţează Tilibaşa. Ciudat este că Berca a lăsat postul de prefect pentru o func­ţie la Guvern! El a fost secretar gene­ral al Guver­nu­lui în cabinetul Tări­cea­nu, în pe­rioa­da martie-septembrie 2008, de­venind ulterior secretar de stat în Secretariatul Ge­ne­ral al Guver­nu­lui. O poziţie din ca­re ar fi putut continua demersuri­le pentru aloca­rea fondurilor în co­mu­na ce se scufunda în datorii pe zi ce trecea. Nu a făcut-o însă nici atunci, nici du­pă ce a venit la guvernare PDL, deşi s-a grăbit să treacă în barca puterii du­pă ce liberalii au predat cheile ad­ministraţiei. Acum, fostul prefect nu-şi mai aduce aminte dacă a pri­mit solicitarea celor din Glă­vă­neşti pe vre­mea când lucra la Gu­vern. „Gu­ver­­nul a dat bani pentru case. Asta era datoria unui prefect, mai departe ţine de Consiliul Jude­ţean”, se spală pe mâini Gabriel Berca.

Rupţi de civilizaţie
Pentru Glăvăneşti, odată cu schimbarea puterii începea coş­ma­rul. Comuna achitase aproape 5 mi­liarde de lei vechi din datorie, dar din restul de 3 miliarde nu se arăta nimic. Anul trecut a primit de la bu­get 50.000 de lei, toţi banii. La în­ce­putul anului s-a terminat şi răb­darea lui Umbrărescu. A dat în judecată pri­măria, a câştigat şi a reuşit să blo­cheze conturile comu­nei. „Vă daţi sea­ma ce înseamnă 3 miliarde pentru o comună amărâ­tă! De la 1 ia­nua­rie suntem blocaţi, nu mai pu­tem face nimic. Nu avem curent, nu folosim microbuzele pentru elevi. Nimeni nu ne ajută, toţi dau înapoi, ne spun că nu sunt bani. Nu mai avem lumină, am pri­mit somaţie că ne opresc şi curentul la primărie, suntem ca pe lu­mea cealaltă. Din august au voie să ne ia şi salariile, ne vor lua tot, se vor duce în firma lui Umbrărescu”, a arătat primarul comunei.
Fostul prefect crede că de vină pentru toate încurcăturile este primarul. „Contractele se semnează de autorităţile locale, facturile sunt ale lor, situaţia lucrărilor o face pri­mă­ria şi tot ea răspunde pentru modul în care sunt gestionaţi banii. Dom­nul primar de la Glăvăneşti nu s-a apărat în instanţă când fir­ma respectivă l-a dat în judecată şi i-a blocat conturile. Asta a făcut. E inconştien­ţa unui primar care nu este în stare să apere Consiliul Local în instanţă. Nu a ştiut să gestioneze lipsa banilor. În momentul în care faci nişte lu­crări, trebuie să ai sursa banilor, nu te apuci să as­fal­tezi. Rolul meu ca pre­fect a fost să intervin într-o si­tua­ţie de urgen­ţă şi să rezolv situaţia res­­pectivă”, se apără Gabriel Berca. Politicianul crede că singura soluţie este reeşa­lo­narea datoriilor, iar Con­siliul Ju­deţean trebuie să caute solu­ţia fi­nanciară. „Am înţeles că este vor­ba de 2-3 miliarde, nu mai mult. Pen­tru un judeţ de talia Bacăului nu este o problemă”, a conchis fostul prefect.
După blocarea conturilor Pri­mă­riei Glăvăneşti s-a încercat o me­die­re cu drumarul băcăuan care îşi vrea banii pe lucrări, însă nu s-a rezolvat nimic. Reeşalonarea datoriei către Tehnostrade nu a fost a­greată. Iar bani de la autorităţile judeţului n-au mai venit.
Dacă nimic nu se va întâmpla în următoarele două luni, Tilibaşa va fi nevoit să închidă primăria. Să o de­clare în insolvenţă. După ce prima­rul naiv a acceptat ajutorul prefectului aflat în goană după voturi şi vi­zibilitate, rămânând apoi cu nota de plată pe cap, nimeni nu se consideră vinovat de cele întâm­pla­te. De plătit, vor plăti tot oamenii din Glăvăneşti: angajaţii primăriei vor rămâne aca­să, iar cele 4.900 de suflete ale comunităţii vor avea pe cine să pomeneas­că, în întunericul pogorât asupra comunei.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!



Citeste despre: inundatii, sosele, guvern, sinistrati


Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net