Români, vi se pregăteşte ceva! Altfel nu se poate explica avalanşa de declaraţii ale politicienilor, economiştilor, de articole în presă prin care se anunţă o scădere economică mai accentuată cauzată de inundaţii. Cu alte cuvinte, nu măsurile antieconomice ale Executivului, nu majorarea multor taxe, printre care şi TVA, vor conduce la o scădere economică de peste 3%, ci inundaţiile. Voinţa lui Dumnezeu este cea care îi va pedepsi pentru cârcoteala cu care înţeleg să primească măsurile Guvernului.

Dacă în cazul politicienilor, inundaţiile au sosit ca o binecuvântare, creându-le un alibi pentru neprice­perea cu care au guvernat Româ­nia, în cazul economiştilor, feno­me­nele naturale sunt folosite drept paravan pentru proiecţiile extrem de optimiste de creştere economică oferite pentru acest an. Majoritatea prognozelor situau creşterea în jurul ni­velului de zero la sută. Acum însă, majorarea TVA (ca şi cum a­ceasta n-ar fi fost previzibilă) şi inun­da­ţii­le, susţin aceştia, le-au dat peste cap profeţiile. Un singur personaj îşi păs­trează optimismul, şe­ful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jef­frey Franks: „Nu anticipăm că vor fi efec­te negative suplimentare asu­pra PIB din creşterea TVA comparativ cu cele din măsurile de tăiere a cheltuielilor anunţate anterior. Pen­sionarii vor avea mai mulţi bani de cheltuit, ceea ce va stimula economia, dar ceilalţi oameni vor plăti TVA mai mare, deci vor avea mai puţini bani de cheltuit. Astfel, cele două efecte se vor anihila reciproc“.

Dar cât de rele au fost inun­da­ţi­ile din acest an? „Pagubele nu vor a­tinge în niciun caz suma de trei mi­liarde de euro, dar vor fi mai mari decât 0,6% din PIB, ceea ce înseamnă foarte mult. Rog o evaluare exactă a pagubelor, în maximum 10 zile de la stabilizarea si­tua­ţiei, pentru că vor veni experţi ai Uniunii Europene şi vor verifica“, le-a transmis ministrul Vasile Blaga prefecţilor şi reprezentanţilor Co­mi­tetelor pentru Situaţii de Urgen­ţă. De altfel, presa a preluat mesajul ministrului şi a estimat „o gaură în buget de cel puţin 700-800 de mi­lioane de euro, cam cât ar fi cea de-a cincea tranşă de împrumut pe ca­re România trebuie să o pri­mească de la FMI”.

Bunăstare redusă, PIB majorat
Numai că inundaţiile nu au decât indirect un efect negativ asu­pra Produsului Intern Brut (PIB), cel privind valoarea adăugată mai scăzută adusă de agricultură, însă au un efect pozitiv direct prin intermediul lucrărilor de reconstrucţie. Şi asta pentru că PIB-ul nu măsoară avuţia sau bunăstarea unei naţiuni, ci doar valoarea adăugată produsă într-un an într-o economie. PIB-ul este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, nu şi a celor intermediare, produse în toate ramurile economiei în inte­rio­rul unei ţări în decurs de un an. Iar noţiunea de „brut” în compo­nen­ţa PIB arată tocmai faptul că nu se iau în calcul deprecierea, consu­mul de capital sau distrugerea accidentală a acestuia. Cu alte cuvinte, valoarea proprietăţilor distruse de inundaţii nu se scade din PIB, în schimb valoarea adăugată a proprietăţilor reconstruite se adaugă la PIB. Mai simplu, casele distruse la Săuceşti, de exemplu, nu se scad din PIB, însă valoarea adăugată a celor reconstruite da. Proprietarul are tot o casă, avuţia lui nu a crescut, însă PIB-ul da.
 
La fel în cazul in­frastructurii distruse de ape: ea nu se scade din Produsul Intern Brut, însă refacerea ei se adaugă a­cestuia. Singurul lucru care ar pu­tea avea un efect negativ asupra a­ces­tui indicator ar fi producţia agricolă afectată de ape (oficialii esti­mea­ză o pagubă de peste 100 de mi­lioane de euro, nu de 0,6% din PIB, care sunt în principal proprietăţi distruse). Însă cum ponderea agriculturii în formarea PIB-ului a fost în 2009 de doar 6,3%, faţă de 9,8% construcţii şi 51% servicii, efectul ne­gativ va fi mult mai mic decât cel pozitiv, cu atât mai mult cu cât zo­ne­le inundate nu sunt unele industriale sau unele comerciale, să aibă efecte şi asupra altor componente. De altfel, şi cealaltă formulă de calcul a PIB-ului = consum privat (C) + consumul statului (G) + investiţii (I) + exporturi nete (E) ne arată că dezastrele naturale au efect pozitiv asupra acestuia. Manualele de eco­nomie dau exemplul oraşului New Orleans, lovit de uraganul Katrina, care a distrus multe case, multe bu­siness-uri, a făcut multe victime, iar o parte din populaţie a fost eva­cuată. Cheltuielile de consum şi in­ve­stiţiile pentru refacerea proprie­tă­ţilor s-au adăugat la C şi I, iar ajutoarele guvernului şi cheltuielile cu refacerea infrastructurii la G. Drept urmare PIB-ul a crescut, deşi ave­rea naţiunii americane s-a diminuat.

Sursa majorării PIB
Cheltuielile de refacere a zone­lor inundate au primit deja avizul Executivului. În şedinţa de săptă­mâ­na trecută, Guvernul a decis alocarea a câte 5.000 de lei familiilor ca­re au persoane decedate din cauza viiturilor şi, de la caz la caz, aloca­rea de fonduri şi altor familii. De a­se­menea, a dispus ca persoanele e­va­cuate să primească de la rezerva de stat apă minerală, pături şi conser­ve. De altfel, grosul sumelor vor veni de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. În ceea ce pri­veş­­te reconstrucţia caselor, Ministe­rul Dezvoltării a fost mandatat să în­ceapă demersurile legale şi procedurale de achiziţionare a materiale­lor şi să suporte din bugetul A­gen­ţi­ei Na­ţionale de Locuinţe (ANL) cos­turi­le iniţiale. „De la Fon­dul de re­zer­vă, ulterior, prin rectificare bu­ge­tară, vom completa bugetul mi­nis­terului cu sumele aferen­te. Am sta­bilit ca această procedură de a­chi­ziţie să se facă utilizând procedura licitaţiei publice prin Bursa de Măr­furi“, a precizat premierul Emil Boc.
Tot în şedinţa de săptămâna trecută, Guvernul a aprobat alocarea a 33 de milioane de lei pentru îndi­guiri pe o lungime de 18 kilometri a malului drept al Siretului şi pentru supraînălţarea pe o lungime de 5,5 kilometri a digului în localita­tea Grindu, judeţul Tulcea. Consu­mul privat şi investiţiile vor fi sti­mulate şi ele, ca urmare a iniţia­ti­vei ingenioase a ministrului transporturilor, Radu Berceanu. Acesta le-a cerut constructorilor sprijin pentru refacerea infrastructurii a­fec­tate de inundaţii, asigurându-i că „va veni o perioadă în care foar­te multe proiecte vor fi licitate“ şi că „toată lumea va avea de lucru“. Ministrul a spus că firmele de construcţii pot dona sume de bani, ma­teriale de construcţii sau utilaje şi, împreună cu sumele colectate de la salariaţii companiilor din subordi­nea ministerului şi cu redirec­ţio­na­rea unor fonduri de la lucrări deja începute, să reconstruiască infrastructura afectată de inundaţii.
Toate aceste cheltuieli vor duce la o creştere a PIB-ului, chiar dacă nu a bunăstării cetăţenilor. Cu toate acestea, probabil că politicienii vor continua să invoce inundaţiile, şi nu proasta guvernare, ca principal mo­tiv pentru care economia va scădea cu mai mult de -4%. Fie din analfabetism economic, fie din cinism! Şi se vor găsi mulţi să-i creadă.

The Dark Side of the PIB
„Formula de calcul a PIB-ului exclude mult din ceea ce este valoros şi include mult din ceea ce este nedorit. PIB-ul nu ia în calcul nici disconfortul lungilor ore de lucru, nici singurătatea copiilor voştri. Dacă sănătatea vi se dete­riorează, însă continuaţi să lucraţi, PIB-ul va creşte pentru că cineva va trebui să producă toate medicamentele pe care le luaţi, iar doctorul vă va taxa pentru progra­mări. PIB-ul creş­­­te odată cu rata criminali­tăţii, pentru că poliţiştii trebuie ­plă­tiţi pentru orele su­plimentare. Nici po­lu­a­rea nu se scade din PIB, ca şi costurile a­duse de congestio­na­rea tra­ficului. Dacă cineva produce ceva, iar altcineva cumpără acel produs, contribuie la PIB, indiferent de motivele pentru care face acest lucru.”
Edward E. Leamer - „Macroeconomic Patterns and Stories“

Şi terorismul duce la creşterea PIB
„Uneori PIB-ul supraestimează bunăstarea unei naţiuni. Iată un exemplu tragic: un dezastru s-a abătut asupra Statelor Unite pe 11 septembrie 2001 (atacul terorist asupra turnurilor gemene - n.r.). Nimeni nu se îndoieşte că acest eveniment a redus bunăstarea naţiunii. Zeci de mii de persoane au fost ucise. Au fost distruse clădiri şi afaceri. Cu toate acestea, dezastrul a dus la creşterea PIB-ului. Guvernul a cheltuit mai mult pentru refacerea pa­­gubelor şi a acordat ajutoare. Oa­me­nii de afaceri au in­vestit şi ei în re­cons­trucţia infrastructurii. Chiar şi cheltuielile de consum ale gospodă­rii­lor s-au majorat. Cu toate acestea, ni­meni nu-şi face iluzii că SUA o duc mai bine, deşi PIB-ul a crescut suplimentar.”
William J. Baumol, Allan S. Blinder - „Macroeconomics“