
Moldova are o vară fierbinte. Nu atât de la natură, care trimite şi peste ea cicloane, cât din zona politicii. Noua putere instalată după neîntreruptul regim comunist încearcă să-şi afirme stabilitatea şi printr-o relaţie mai clară cu Rusia. Faţă de regimul Voronin, considerat incomod prin visurile lui de mărire, acum la Moscova se caută metoda de stopare a acceselor antiruseşti ale Chişinăului. Rusia „înghite” greu adevărurile istorice pe care le afirmă Mihai Ghimpu, preşedintele Republicii Moldova. La Moscova nu se acceptă termenii de „ocupaţie sovietică”, oficialii ruşi au încruntări faţă de iniţiativele de a scoate la iveală adevărurile dureroase ale Pactului Ribbentrop-Molotov. Supărările unor diplomaţi ruşi, declaraţiile tăioase au efecte limitate. Dacă ele ating însă şi relaţiile economice, devin mai „convingătoare”.
Proverbul românesc „bate şaua ca să priceapă iapa” se aplică acum faţă de importurile de vin ale Rusiei din Republica Moldova. La începutul lunii iulie, Serviciul federal rus pentru protecţia drepturilor consumatorilor „a detectat substanţe nocive în 18 loturi de vin moldovenesc”, după cum spune Agenţia Ria Novosti. Era vorba de dibutil ftalat şi pesticide, substanţe nocive organismului uman. Exigentul control sanitar se făcea exact când în Republica Moldova se decretase „Ziua ocupaţiei sovietice”. În plus, la Chişinău se desfăşoară o bătălie politică pentru modificarea Constituţiei, referendumul programat pentru septembrie având ca temă alegerea prin vot direct a preşedintelui ţării. Comuniştii lui Voronin pot scăpa astfel postul „cheie” în politica Moldovei şi nici Moscova nu pare fericită de perspectiva ca Ghimpu să rămână în funcţie. Există un curent puternic de opinie pentru înfiinţarea unei instituţii care să studieze arhivele Serviciilor de Informaţii. O întreagă nebunie ar ieşi la iveală; s-ar distruge mituri, cariere, ceea ce nu este în avantajul celor care au gravitat în jurul intereselor „imperiului”. Asta, evident, face vinul moldovenesc de nebăut la Moscova.
Exporturile de vin sunt însă importante pentru economia Republicii Moldova. La episodul precedent, din 2006, când Rusia a pus embargou pe vinul din Moldova, pierderile au fost considerabile. Atunci erau alte „otrăvuri” în relaţiile politico-viticole dintre cele două ţări. Embargoul a fost ridicat de Moscova în 2007, şi după ce ruşii au avut iar pe masă vinurile din Moldova, s-au stricat relaţiile lui Voronin cu Băsescu. România a devenit brusc o ameninţare pentru regimul comunist de la Chişinău. Exporturile de vin ale Moldovei s-au cifrat la 63 de milioane de euro în perioada ianuarie-aprilie 2010.
Principala piaţă este Rusia şi o blocare a fluxului de export are consecinţe grele în economie. Desigur, vinul moldovenesc se vinde şi în România, nimeni nu l-a căutat de „otrăvurile” găsite de autorităţile de la Moscova. Războiul vinului este interesant de urmărit şi de la Bucureşti. Dacă ruşii vor ciocni în continuare vin din Moldova, putem şi noi să ne bem şpriţul de vară liniştiţi.