Investiţia de la Roşia Montană câştigă tot mai mulţi adepţi, specialişti internaţionali venind cu argumente economice clare în sprijinul acestui proiect. Previziunile experţilor arată că PIB-ul României poate beneficia de cel puţin 19 mi­liarde de dolari în urma exploatării aurului din Munţii Apuseni. La această concluzie s-a ajuns după derularea mai multor studii independente realizate de nume „grele” din domeniu, printre care Alan Roe, director şi economist-şef la Oxford Policy Management, James Otto, expert internaţional în fiscalitate minieră, Bogdan Baltazar, consul­tant financiar, Joel Bell, fost prim consilier economic al premierului Canadei, sau Alex Burger, consilier strategic în cadrul TechnoServe Extractive Enterprises Management.
Impactul economic al proiectului de exploatare a aurului propus de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost subiectul central al unei conferinţe internaţionale organizate săptămâna trecută la Bucu­reşti de firma de consultanţă strategică şi comunicare Links Associates, cu sprijinul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMM).
Investiţia din Munţii Apuseni se va întinde pe o perioadă de 27 de ani, timp în care se preconizează că se va realiza o infuzie de capital de două miliarde dolari, în urma căreia se vor încasa 7,5 miliarde de dolari. Potrivit specialiştilor prezenţi la conferinţă, suma va rezulta doar din vân­zarea aurului, calculele fiind fă­cu­te la un preţ de 900 de dolari/ uncie.
Durata proiectului de 27 de ani este structurată astfel: doi ani pentru faza de construcţie, 16 ani pentru faza de exploatare şi nouă ani pentru închidere şi dezafectare. Pro­iec­tul presupune că valoarea costurilor de construcţie plus cheltuielile angajate de RMGC în timpul exploatării şi închiderii minelor vor genera consumuri financiare directe noi de cel puţin 1,96 miliarde de dolari, bani ce vor intra în bunuri şi servicii în Ro­mânia. Dacă includem şi finan­ţă­rile necesare pentru forţa de muncă mai rezultă o infuzie de 2,25 miliar­de de dolari. De asemenea, contri­buţia directă totală la bugetul de stat sub formă de impozite, redevenţe, taxe şi dividende este estimată la 1,72 miliarde de dolari.

Cum se vor multiplica banii
În urma unei demonstraţii rigu­ros argumentate, Alan Roe, director şi economist-şef Oxford Policy Ma­na­gement, a arătat mecanismul prin ca­re suma investită la Roşia Mon­ta­nă se va mări, aducând resurse im­portante în economia României. O serie de beneficii substanţiale indirecte şi induse vor apărea în acelaşi timp cu implementarea proiectului. Ele sunt cunoscute drept „efecte de multiplicare”. Aceste cheltuieli nu ar avea loc dacă nu se face exploatarea aurului din Apuseni. Expertul britanic susţine că o serie de achiziţii vor fi realizate de către RMGC de la furnizorii săi, care la rândul lor vor achiziţiona de la alte firme şi aşa mai departe. Folosind un factor de multiplicare 3, specialiştii au estimat că efectul asupra achiziţiilor directe de 1,96 miliarde de dolari va genera 5,88 miliarde de dolari output pentru agenţii economici. În plus, creş­terile indirecte ale output-ului in­dustrial vor duce la plăţi de impozite mai mari către sectoarele productive din ţara noastră. Cu un factor multiplicator al veniturilor bugetare cu­prins între 2,5 şi 2,75 şi ca urmare a plăţii impozitelor pe venituri suplimentare induse ale gospodăriilor, încasările la bugetul de stat pot creşte de la 1,72 miliarde de dolari la 6,88 miliarde de dolari. „Beneficiile proiectului pentru comunităţile lo­cale şi naţionale pot fi privite şi prin prisma unor avantaje suplimentare tangibile pe care le va genera inves­ti­ţia. Unele dintre ele nici măcar nu pot fi cuantificate în totalitate, de exemplu relansarea sectorului mi­nier pe baze moderne şi profitabile sau stimularea industriilor conexe”, a explicat Alan Roe.
Directorul Oxford Policy Mana­ge­ment a subliniat importanţa acestui proiect pentru o zonă unde şomajul atinge o rată foarte ridicată, 80% din populaţia activă de aici ne­având un loc de muncă. În prima fază, cea de construcţie, RMGC va crea 2.300 de joburi directe în ţara noastră, iar în faza operaţională 880 de posturi noi. Şi aici se aşteaptă un efect de multiplicare prin care vor apărea locuri de muncă în sectoare co­nexe proiectului. Calculele reali­za­te de expertul Alan Roe pe baza ac­ti-vităţilor economice din ţara noastră care ar putea să se dezvolte indică un multiplicator al ocupării între 3 şi 5. În principala fază operaţională, multiplicatorul este peste 4, ceea ce presupune că vor apărea joburi suplimentare pentru aproximativ 3.600 de români. Cele mai multe pos­turi sunt vizate în zonele din apro­pierea Roşiei Montane.
Extrem de importante sunt şi in­vestiţiile pe care proiectul din Mun­ţii Apuseni le poate atrage în Ro­mâ­nia. La ora actuală ţara noastră trece prin momente foarte dificile, infuzia de capital străin fiind din ce în ce mai mică. Un semnal venit de la Roşia Montană va avea efect pozitiv, mesajul fiind acela că România reprezintă o zonă bună pentru in­ves­tiţii. „Proiectul va avea o contri­bu­ţie majoră la creşterea investiţiilor străine directe, în special în primii ani de construcţie. Va exista un in­flux de capital de 440 de milioane de dolari în primul an şi de 860 de mi­lioane de dolari în al doilea. Şi «capitalul de susţinere» din străinătate va ajunge la 500 de milioane de dolari. Nu trebuie uitat că până acum s-au cheltuit deja 300 de milioane de euro. În total, investiţia  este de apro­xi­mativ 2,1 miliarde de dolari, ceea ce va avea un efect care se va dispersa ca o undă în întreaga economie românească”, a precizat specialistul britanic.
Joel Bell, fostul consilier econo­mic al premierului canadian, a explicat la rândul său cât de importante sunt investiţiile străine pentru eco­no­mia unei ţări, subliniind că este de neconceput ca un proiect precum cel de la Roşia Montană să rămână în continuare în zona de aşteptare.

Mitul „nu ne vindem ţara” a fost demontat
James Otto, expert internaţional în fiscalitate minieră, a reuşit să de­monteze mitul potrivit căruia Ro­mâ­nia ar ieşi în pierdere dacă RMGC ar valorifica aurul din Apuseni. Studi­i­le realizate de profesorul Otto arată că statului român îi vor reveni venituri care se încadrează între 44 şi 48% din cash flow-ul proiectului şi între 51 şi 55% dacă se includ şi cheltuielile aferente programelor socia­le. Spe­cia­­listul a subliniat că „re­gi­mul fiscal aplicabil sectorului mi­nier din Ro­­mânia este deosebit de ridicat, de 72,8%”. Comparând ţara noastră cu state care s-au bucurat de investiţii masive în acest domeniu, se poate ob­serva că la noi fiscalitatea este foarte mare, veniturile fiscale deri­va­te de obicei din minele de aur fiind în restul ţărilor undeva la 40-70%. Mai mult, după ultimele măsuri luate la nivel guvernamental, Româ­nia a devenit un mediu suprataxat, impozitat în exces.
La rândul său, Bogdan Baltazar, consultant financiar, a dorit să evidenţieze faptul că statul român de­ţine o cotă importantă din acţiunile RMGC (aproape 20%), ceea ce îi dă dreptul să încaseze părţi importante din profitul realizat de mina de aur. În plus, investiţia care se face în Apu­seni nu presupune niciun fel de an­gajament financiar din partea Româ­niei, deci nu va contribui la creş­te­rea datoriei publice prin contrac­ta-rea unor credite. „Estimările arată că profitul brut va fi de 2,3 miliarde de dolari, iar cel net de 1,95 miliarde de dolari. Având un pachet de acţiuni de aproape 20%, statul român va be­neficia din plin de acest câştig”, a spus Baltazar.
La unison, experţii intenaţionali au subliniat oportunitatea acestei investiţii pentru România şi pentru sectorul minier în general. Tehno­lo­gia care se va utiliza la Roşia Mon­tană exclude orice problemă legată de mediu, specialiştii fiind de părere că o monitorizare atentă a activităţii va ajuta foarte mult. Mai mult, s-au făcut o serie de simulări pentru a se vedea ce se poate întâmpla în cazul unor tragedii şi s-a ajuns la concluzia că doar un cutremur de intensitate foarte mare poate crea probleme mi­nore din punct de vedere ecologic. Nici vestigiile istorice din zonă nu sunt uitate, compania minieră alo­când fonduri importante pentru conservarea acestui patrimoniu. La final, mesajul transmis către auto­ri­tăţile din România este acela că in­vestiţia trebuie să înceapă cât mai repede pentru ca economia ţării să se poată bucura de efectele pozitive rezultate din această afacere.

Roşia Montană în cifre:
- 2 miliarde de dolari investiţie
- 7,5 miliarde de dolari vânzări de aur
- 2,25 miliarde de dolari cheltuieli cu bunuri, servicii şi forţă de muncă
- 1,75 miliarde de dolari venituri la bugetul de stat plus 280 de milioane de dolari cheltuieli sociale
- 2.300 de locuri de muncă în faza de construcţie plus 880 de locuri de muncă în faza de exploatare
- 6 miliarde de dolari contribuţie cumulată la PIB

Efecte de multiplicare în economia României:
- 5,88 miliarde de dolari output pentru agenţii economici
- 6,88 miliarde de dolari venituri la bugetul de stat
- 3.600 de locuri de muncă în perioada de exploatare
- 19 miliarde de dolari contribuţie extinsă cumulativă la PIB

Alan Roe, director şi economist-şef Oxford Policy Management:
"România poate aştepta o creştere substanţială a efectelor acestui proiect. O gamă largă de firme, în special întreprinderi mici şi mijlocii, vor avea de câştigat. Am identificat cel puţin 55 de sectoare care pot obţine cele mai mari beneficii. De asemenea, un loc de muncă creat la Roşia Montană de către proiectul minier va duce la formarea altor patru în economia naţionalăÎ

Joel Bell, fost prim consilier economic al premierului Canadei:
"Proiectul minier de la Roşia Montană va determina o creştere semnificativă a investiţiilor străine directe, în special în primii ani, de construcţie. Fie şi numai pentru aceste avantaje şi tot este de neconceput ca un asemenea proiect să rămână în continuare în zona de aşteptare“

James Otto, expert internaţional în fiscalitate minieră:
"Având în vedere fiscalitatea crescută din România, multe dintre companiile interesate să investească în minerit n-ar veni în ţara dumneavoastră. Regimul fiscal aplicabil sectorului minier este deosebit de ridicat, de 72,8%“

Bogdan Baltazar, consultant financiar:
"Îndemnul meu către Guvernul României este următorul: daţi drumul neîntârziat acestui proiect de mare importanţă pentru economia ţării“