Reprezentanţii sucursalelor socie­tăţilor de asigurări din regiunile afectate de inundaţii spun că volumul daunelor asigurate, pe care urmează să le despăgubească, este destul de mic, comparativ cu dimensiunile pagubelor produse de ape. Motivul este acela că foarte multe dintre locuinţele care au avut de suferit în urma viiturilor nu ar fi putut fi asigurate nici dacă proprietarii ar fi avut această iniţiativă. Ei ar fi fost refuzaţi de asiguratori din cauza faptului că, în cazul acestor locuinţe, distrugerea (parţială sau totală) ca efect al inundaţiilor nu mai constituie un risc, ci o certitudine.
„Este ultimul an când se dau materiale pentru refacerea caselor.  La anul, dacă nu ai casa asigurată, nu vă mai în­treabă nimeni nimic”, declara, pe 2 iu­lie, preşedintele Traian Băsescu, în faţa locuitorilor din Dorohoi afectaţi de inundaţii. „Să renunţăm la ţăţisme”, a mai spus preşedintele, adre­sându-se unei femei care îi strigase că, din salariul de profesoară şi din condiţia de mamă singură cu un copil, nu are bani de asigurare.
În principiu, preşedintele avea drep­tate. Problema este că multe din­tre locuinţele din mediul rural sunt neasigurabile, întrucât, de ani buni, se continuă construirea lor în zone cu risc maxim de inundaţie, semn că instituţiile publice cu pu­tere de reglementare şi control în do­meniu - şi în primul rând Inspec­to­ra­tul de Stat în Construcţii - sunt nu doar inutile, ci de-a dreptul pă­gubitoare.
Mai mult, în special în anii electorali, dar nu numai, autorităţile nu şi-au respectat angajamentele anterioare de a nu mai aloca bani de la buget pentru refacerea locuinţelor distruse de inundaţii decât cu con­di­ţia ca proprietarii să dispună de po­liţe de asigurare a acestora. 

Se asigură riscul, nu certitudinea
Cele mai multe case inundate în acest an nu pot fi, oricum, asigurate, în condiţiile în care acestea sunt construite în zone inundabile, a declarat săptămâna trecută preşedintele Uniu­nii Naţionale a Societăţilor de Asi­gurare şi Reasigurare din Româ­nia (UNSAR), Cristian Constanti­nes­cu. „Majoritatea oamenilor pe care îi vedem zilele acestea la televizor, din păcate, sunt în zone în care nu mai discutăm de risc, pentru că riscul im­plică noţiunea de aleatoriu, adică în­tâmplător. În zonele acestea, singurul element aleatoriu este când se va întâmpla, dar cu certitudine se va întâmpla - din doi în doi ani sau în fiecare al treilea an. Discutăm de foarte multe case construite fără au­torizaţie de construcţie sau cu auto­ri­zaţie de construcţie discutabilă, con­struite în locuri inundabile, pentru care nu se pot încheia asigurări fa­cultative”, a spus Constantinescu.
Situaţia nu este nouă, ci dimpo­trivă, se repetă în aceleaşi condiţii în fiecare an cu inundaţii masive. Iar do­vada în acest sens o constituie faptul că volumul daunelor asigurate produse de inundaţii, pentru care asiguratorii plătesc despăgubiri proprietarilor de locuinţe, este mic, comparativ cu valoarea totală a stri­căciunilor cauzate de viituri. Du­pă inundaţiile din 2008, companiile de asigurări au plătit despăgubiri de cir­ca 15 milioane de lei pe poliţe de incendiu, calamităţi naturale şi dau­ne la proprietăţi, pentru 662 de do­sare de daună, în condiţiile în care fondurile totale alocate de Guvern pentru reconstrucţia, repararea sau consolidarea celor peste 6.200 de locuinţe afectate s-au ridicat la 83 de milioane de lei.

Săuceşti - zonă „neinundabilă”?
„Cei mai mulţi locuitori din Său­ceşti nu au locuinţele asigurate, iar multe din casele de acolo prezintă risc mare de inundaţie, deşi auto­ri­tăţile nu au declarat zona ca fiind inundabilă”, a declarat, pentru SFin, directorul sucursalei Bacău al Astra Asigurări, Sorin Mihăilă, care, în acel moment, se afla chiar la faţa lo­cului, pe teren, pentru a inspecta pagubele produse de inundaţii la puţinele case asigurate. „Dat fiind că zona nu a fost declarată oficial ca fiind inundabilă, deşi de-a lungul anilor Săuceştiul a fost lovit adesea de viituri, s-au tot emis autorizaţii de construcţie, care nu au fost contestate de nimeni, continuându-se ridicarea de case în zone cu risc”, spune Mihăilă.
La inundaţiile din 2008, Săuceşti a fost cea mai afectată localitate din judeţul Bacău, cu 764 de locuinţe inun­date, dintre care 327 distruse şi 74 în pericol de prăbuşire. Atunci, preşedintele Băsescu a donat 30.000 de lei pentru refacerea locuinţei distruse de inundaţie a unei bătrâne. Calamităţile de anul acesta au dus la evacuarea locuitorilor a patru sate aparţinând comunei Săuceşti, după ce apele revărsate ale Siretului au inundat localitatea, afectând peste 470 de case şi gospodării. 
La nivel naţional, Astra Asigu­rări, lider de piaţă pe segmentul asi­gurărilor de locuinţe, a deschis până în prezent 300 de dosare de daună pentru locuinţele afectate de inundaţii în judeţele Suceava, Neamţ, Bo­to­şani şi Bacău, valoarea totală a des­păgubirilor estimate ridicându-se la circa 2,5 milioane de lei, potri­vit di­rec­torului general al societăţii, Radu Mustăţea, citat de Mediafax.
     
Efect pervers: asigurarea obligatorie o bate pe cea facultativă!
„Avem câteva solicitări de des­pă­gubiri din partea unor proprietari de locuinţe afectate de inundaţii, dar nu foarte multe, deocamdată pentru doar vreo cinci case, cereri pe care urmează să le onorăm în cel mai scurt timp”, ne-a declarat directorul agenţiei Dorohoi a companiei Uniqa Asigurări, Dumitru Gireadă. Potrivit acestuia, mulţi dintre locuitorii din Dorohoi au renunţat să-şi mai în­cheie poliţe facultative pentru locu­in­ţele lor după ce Guvernul a anun­ţat că, de anul acesta, asigurarea lo­cuinţelor contra riscurilor de dezastre naturale (cutremur, inundaţii şi alunecări de teren) va deveni obligatorie. „Majoritatea aşteaptă asigurarea obligatorie, sunt încântaţi de faptul că preţul va fi mic, de 10 euro pe an pentru casele din chirpici şi de 20 de euro pe an pentru cele cu structură de rezistenţă. Dat fiind că, cel puţin la ţară, majoritatea locuin­ţelor valorează între 10.000 şi 20.000 de euro, cât sunt sumele acoperite prin asigurarea obligatorie, oamenii preferă să aştepte ca aceasta să intre în vigoare, pentru a plăti mai puţin”, spune Gireadă.
Recent, directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), structura responsabilă cu gestionarea viitoarei asi­gurări obligatorii, declara, pentru SFin, că, după amânări repetate, pri­mele poliţe obligatorii ar putea fi emise în august sau septembrie anul acesta. Inundaţiile au afectat sute de locuinţe din Dorohoi şi comunele învecinate, peste 2.800 de persoane fiind evacuate sau salvate din calea apelor, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.

Suceava: după ce au fost inundaţi, vin să se asigure
De ani întregi, în Suceava, în me­diul rural, continuă să se construiască locuinţe în zone inundabile, şi, în consecinţă, proprietarii acestora nu pot încheia asigurări facultative, spune directorul sucursalei Suceava a Allianz-Ţiriac Asigurări, Ovidiu Voinescu, aflat şi el pe teren în zo­ne­le calamitate. „Suntem ne­voiţi să-i re­fuzăm pe cei cu locuinţe aflate în zone inundabile, unde riscul este practic iminent. E drept, mulţi dintre aceştia au şi o situaţie materială precară. Pe de altă parte, am avut ca­zuri în care oamenii ve­neau să se asi­gure după ce locuin­ţele le fuseseră afectate de viitură”, ne-a declarat Voinescu. Potrivit a­ces­tuia, cele mai multe dintre soli­citările de despăgu­bire primite de societate în urma re­centelor inundaţii vin de la per­soa­ne juridice. „Mai acceptăm cereri de asigurare pentru clădiri situate în zone pre-inundabile, adică nu chiar pe malul apelor, însă cu majorarea cores­pun­zătoare a tarifului de pri­mă, în func­ţie de risc. Chiar de cu­rând am făcut inspecţii de risc la o pen­siune agroturistică şi la un ga­ter”, spune directorul Allianz Sucea­va. În jude­ţul Suceava au fost distruse de inun­daţii 62 de case, iar alte 4.949 de locuinţe au fost afectate.

Se vor învăţa minte vreodată?
Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) avertiza încă de la inundaţiile din 2008 că unele dintre locuinţele distruse de inundaţii şi reconstruite din fonduri de la buget sunt refăcute în aceleaşi zone unde apele revărsate le-au pus la pământ.
La începutul lunii septembrie a acelui an, ANAR a făcut o evaluare a numărului de case situate în zone inundabile, conform Planurilor de Apărare judeţene îm­po­triva inundaţiilor. Astfel, doar de-a lungul râurilor Prut şi Siret, fără afluenţi, au fost identificate 12.652 de gospodării situate în zone potenţial inundabile. La nivel naţional, cele mai multe construcţii fără aviz de amplasament sau au­to­ri­za­ţie de construire, situate în zone inundabile, erau, potrivit ANAR, în Bacău (3.397), Neamţ (1.061), Olt (1.613), Alba (3.283), Vaslui (1.149) şi Galaţi (3.366).
„Personal, cred că statul nu ar trebui să acorde ajutor pentru reconstrucţia acelor locuinţe fără aviz de amplasament sau autorizaţie de construire situate în zone inundabile, dar autorităţile au lăsat tacit să se construiască în aceste zone”, declara directorul general al ANAR de la acea dată, Marius Postel­ni­cescu. Anul acesta, premierul Emil Boc a promis că Guvernul nu va finanţa re­construcţia caselor aflate în zonele inundabile.
Pe de altă parte, hărţile de inundabilitate, care urmează să arate extinderea zo­ne­lor inundate, variaţia nivelurilor sau adâncimilor apelor la viituri, cores­pun­zătoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire, zonele de evacuare a populaţiei, precum şi zonele potenţial inundabile, unde oamenii nu trebuie să-şi construiască locuinţele, vor fi gata, în cel mai bun caz, anul viitor, termenul prevăzut de legislaţia europeană fiind 2013.