Actualele măsuri nu sunt decât o amânare a unui crah generalizat, spun jucătorii din domeniu
Va creşte numărul de companii care vor intra în insolvenţă sau în faliment, va scădea puterea de cumpărare, se vor diminua investiţiile străine, programatorii vor pleca în alte ţări, vom avea şomaj mai mare, leul se va devaloriza. Acestea sunt principalele probleme cu care se confruntă jucătorii din IT, odată cu majorarea taxelor şi scăderea salariilor. Care cred managerii din IT că este cea mai bună soluţie în momentul de faţă pentru a ieşi din acest impas? Demisia Guvernului.
„Efectele pot duce la o evoluţie gen spirală, care nu va mai putea fi controlată. Creşterea taxelor şi impozitelor, împreună cu tăierea salariilor, fără a oferi nicio alternativă, în sensul demarării unor proiecte de anvergură, nu pot decât să blocheze economia, iar statul nu va mai avea de unde să colecteze taxe şi impozite. Practic, soluţiile de relansare economică lipsesc cu desăvârşire. Noi am început, ca de obicei, invers: tăiem şi nu punem nimic în loc”, a declarat Mircea Ciucur, director general ElkoTech, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de distribuţie IT. Acesta a adăugat că lipsa de predictibilitate nu permite practic o proiecţie pe termen mediu şi lung pe baza căreia să se poată stabili o strategie şi apoi un plan de acţiune şi, în aceste condiţii, vorbim de supravieţuire şi de un blocaj generalizat.
IT-ul este mai afectat, competiţia fiind la nivel global
În situaţia în care se află în momentul de faţă industria locală de IT&C - după anul trecut, care a determinat o scădere aşa de mare încât abia la finele anului viitor industria ar putea ajunge la nivelul din 2008 -, efectele creşterii fiscalităţii vor fi amplificate, în măsura în care competiţia din IT este una globală, şi nu locală. „Scăderea nivelului de trai local face ca emigrarea creierelor să crească, iar atractivitatea domeniului să scadă. Efecte secundare normale, de tipul insolvenţă-faliment, vor fi, desigur, mai frecvente. Urmează mai puţine investiţii străine în IT&C, iar plecarea competenţelor ne va face mai costisitoare orice implementare, critică, deoarece vom folosi resurse mai scumpe din exterior”, explică Marcel Borodi, CEO Net Brinel, furnizor de soluţii de infrastructură IT şi de soluţii de business şi cel mai mare jucător de profil din afara Bucureştiului.
Şi Voicu Oprean, director general al Arobs Transilvania -, dezvoltator de produse software şi producător de sisteme GPS -, vorbeşte despre migrarea masivă a programatorilor, ca efect al majorării taxelor, la care se vor adăuga întârzierea proiectelor în curs de dezvoltare şi penalizări din partea clienţilor, angajarea de noi resurse umane mai scumpe, pierderea de clienţi prin creşterea costurilor de programare, falimentarea companiilor româneşti de mici dimensiuni şi până la relocarea multinaţionalelor, cele care transmit de fapt mesajele pentru piaţa externă că România este atractivă. „Riscăm să pierdem o muncă susţinută de peste 15 ani”, subliniază Oprean.
Soluţia: demisia Guvernului
O concluzie hotărâtă despre ce se poate face în situaţia actuală vine din partea omului de afaceri Marius Ghenea. „Având în vedere faptul că guvernul Boc nu a reuşit să ia până acum, într-un an şi jumătate, niciun fel de măsuri de stimulare a economiei reale, ci doar decizii care au adâncit şi mai mult criza, cred că singura măsură corectă pe care ar putea-o lua guvernul Boc pentru economie şi implicit şi pentru industria locală de IT ar fi să-şi dea demisia, astfel încât să permită formarea rapidă a unui guvern mai competent, alcătuit din tehnocraţi, care să poată elabora un plan real de măsuri pentru combaterea crizei economice şi relansarea economiei româneşti”.
De asemenea, Liviu Drăgan, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, consideră că lucrul cel mai bun pe care l-ar putea face Guvernul pentru a susţine industria IT locală este să intervină cât mai puţin în reglementarea acesteia, având în vedere că IT-ul este una dintre puţinele industrii din România care poate fi comparată, din punctul de vedere al dezvoltării, cu segmentele de profil din orice ţară europeană.
În asentimentul celor doi se află şi şeful ElkoTech, care spune că mai întâi trebuie luate măsuri de pornire a întregii economii. „Deocamdată România nu are o strategie clară de dezvoltare pe termen mediu sau lung, care să subordoneze toate politicile sectoriale. Modul acesta de a trata efectul fără a căuta cauza şi de a lua măsuri fără a calcula impactul pe care acestea îl vor produce ne va pune în permanenţă în situaţia de a improviza. Şi rezultatele se văd”, precizează Mircea Ciucur.
De asemenea, în opinia lui Gabriel Marin, şeful Omnilogic, „consecinţa imediată a majorării taxelor va fi scăderea consumului în general şi, ca rezultat al acestui fapt, şi zona productivă se va diminua imediat, generând escaladarea şomajului. Mai adăugaţi aici şi o devalorizare a monedei naţionale”.
Astfel, toate prognozele făcute la sfârşitul anului trecut despre evoluţia industriei locale de IT, chiar dacă în număr nu foarte mare, sunt date peste cap, iar sintagma „revenirea acestei industrii la nivelul creşterilor înregistrate în anii anteriori va depinde de multe variabile, atât locale, cât şi regionale, cum ar fi ieşirea din criza economică şi financiară cât mai rapidă a economiilor globale” capătă acum parcă mai multă substanţă.
Marius Ghenea, preşedintele Fit Distribution:
„Având în vedere faptul că guvernul Boc nu a reuşit să ia până acum, într-un an şi jumătate, niciun fel de măsuri de stimulare a economiei reale, ci doar decizii care au adâncit şi mai mult criza, cred că singura măsură corectă pe care ar putea-o lua guvernul Boc pentru economie şi implicit pentru industria locală de IT ar fi să-şi dea demisia, astfel încât să permită formarea rapidă a unui guvern mai competent, alcătuit din tehnocraţi, care să poată elabora un plan real de măsuri pentru combaterea crizei economice şi relansarea economiei româneşti“
Gabriel Marin, director general Omnilogic:
„Ca economist, vă pot spune că nu există nicio altă variantă realistă de balansare a bugetului în România la acest moment istoric. Evident, ar mai exista şi situaţia în care mărirea veniturilor la buget se face prin relansarea activităţii economice (varianta ideală), dar nu cred că avem politicieni care măcar să înţeleagă, cu atât mai puţin să creioneze o strategie naţională pentru relansare economică“