Într-un spectacol care este adresat mai mult tinerilor, Ştefan Caraman - unul dintre dramaturgii români ai mo­mentului - experimentează ipostaze ale unei persona­lităţi feminine, devoalarea com­plexităţii a­cestui personaj atunci când încearcă să se destăinuie... De la inocenţa şi nedumeririle adolescenţei, tre­când prin experienţele uneori nedrepte ale femeii mature, până la devoalarea componentei masculine a ori­că­rei structuri feminine care ştie ce vor băr­baţii, dar intră în complicitate cu acest tip de raţiune, actriţa îşi povesteşte viaţa. „În­toarcerea de acasă”, un fel de şedinţă la psiholog, ar trebui să fie o piesă emo­ţio­nan­tă, în care actriţa face mărturisiri din  viaţa sa mereu în relaţie cu teatrul („la teatru… am intrat fără nicio problemă...”, ...„am amâ­nat li­cenţa de trei ori”, ... „nimeni nu-mi va mai face rău... cât voi veţi fi aici, cu mi-ne”….) aşteptând ca tu, spectatorul, să pre­iei din traumele şi conflictele „inter-perso-nalitate” - mai mult sau mai puţin marcante - şi să descifrezi simbolurile. Sincer, nu am avut impresia vreunui moment-cheie sau a vreunei tensiuni - care în gene­ral e bine să în­so­ţească orice „story” pentru a-i da savoare -, deşi actriţa reu­şeşte o anumită gradare a stă­rilor încercând stimularea participării publicului a cărui reacţie este obţinută  până la urmă. În pofida faptului că poate un rol construit cu mai multă forţă ar fi avut de câş­tigat semnificativ. Pas cu pas, personajul dobândeşte semnificaţia oglinzii în care - fără un efort excesiv - se poate regăsi fiecare din cei care asis­tă la spectacol, moment în care convenţia este creată. Expresivitatea şi disponibilita­tea de a schimba registrele in­ter­pretative ţin evident de actor, dar modul în care ale­ge să o facă se regăseşte în viziunea şi intui­ţia regizorului, iar tânărul Vinicius To­mes­cu, cel care a pus în scenă povestea, o face corect, dar destul de mo­noton chiar dacă piesa are ritm. Anis Do­roftei, Andreea Ilin­ca şi Dan Murzea sunt cei trei interpreţi pe care îi puteţi vedea încă la teatrul  La Scena seara, de la ora 20.00. Light design-ul Roxa­nei Docan şi costumele propuse de Cristina Neacşu completează un spectacol agreabil, cu actori tineri şi entuziaşti.