De joia trecută, Fiscul are puterea de a declara drept „activităţi dependente” şi de a taxa ca venituri din salarii toate activităţile desfăşurate pe bază de PFA, drepturi de autor, convenţii civile, contracte de colabo­rare sau mandat pe care, pe baza unor criterii extrem de laxe, le suspectează că ar „masca” raporturi salariale. Mai mult, noul Cod Fiscal introduce obligativitatea de plată a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) la sistemele publice de pensii, sănătate şi şomaj şi pentru liber-profesioniştii consideraţi în continuare „independenţi” de către Fisc, deşi reglementarea acestor contribuţii cade în sarcina legilor specifice din domeniile respective, nu a Codului Fiscal.

Orice activitate poate fi re­considerată drept activita­te dependentă dacă se constată existenţa cel puţin a uneia dintre următoarele situaţii: su­b­ordonare a beneficiarului faţă de plă­titor, beneficiarul foloseşte baza materială a plătitorului şi nu vine cu capital propriu sau plătitorul decontează deplasările în interes de serviciu şi concediile beneficiarului. Aşa pre­vede recenta OUG 58/2010 pri­vind modificarea Codului Fiscal. Pe lângă aceste criterii, persoanele care realizează venituri din PFA, drepturi de autor şi convenţii civile pot fi re­cla­sificate ca salariaţi şi taxate în plus corespunzător dacă Fiscul constată „orice alte elemente care reflec­tă natura dependentă a activităţii”. Mai mult, „în cazul reconsiderării u­nei activităţi ca activitate dependen­tă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit”. Tot de la 1 iu­lie, venitul net anual dintr-o activita­te independentă, stabilit pe baza nor­mei de venit, nu poate fi mai mic decât 12 salarii minime brute şi toa­te veniturile de natură profesională, altele decât cele salariale, se vor im­pozita cu 16%.

Orice poate fi interpretat ca „activitate dependentă”
Întrucât condiţiile pentru ca o ac­tivitate să poată fi considerată de­pen­dentă nu sunt cumulative, asta va permite organelor fiscale să înca­dreze cu uşurinţă orice raport între un plătitor şi un beneficiar în cel pu­ţin unul dintre criteriile respective, declarându-l de natură salarială şi taxându-l ca atare, a declarat, pentru SFin, Sorin Istrate, Managing Part­ner la firma de consultanţă fiscală, financiară şi de contabilitate Contex­pert. „În contractele de prestări servicii sunt inserate frecvent clauze cu privire la modul de realizare a serviciului, termenul de finalizare, locul de desfăşurare a activităţii etc. Atât timp cât accepţi condiţiile impuse de clientul tău înseamnă că te afli într-o relaţie de subordonare şi că sumele încasate în baza acestui contract ar trebui taxate cu toate contribuţiile a­ferente salariilor? Cu ce diferă contractul încheiat cu o PFA de cel în­che­iat cu o persoană juridică, dacă clau­zele sunt aceleaşi?”, spune Istrate.

Potrivit acestuia, în baza acestei for­mulări, Fiscul va putea decide dis­creţionar reconsiderarea tuturor contractelor încheiate cu entităţi care nu sunt persoane juridice. „As­ta înseamnă că inclusiv o convenţie civilă, care are un caracter absolut o­cazional şi care, de cele mai multe ori, presupune folosirea bazei tehnico-materiale a plătitorului de venit, poate fi reconsiderată ca venit de na­tură salarială, cu taxele şi con­tri­bu­ţiile suplimentare aferente”, este de părere Istrate.

Se plăteşte de acum încolo sau din 2005 încoace?
Potrivit OUG, în cazul reconside­rării unei activităţi ca dependentă, PFA-ul vizat va trebui să plătească impozitul pe venit şi CAS-urile afe­rente veniturilor încasate ca şi când acestea ar fi fost venituri obţinute din salarii realizate în afara funcţiei de bază, ne-a explicat Mirela Şerban, Managing Partner la firma de audit şi consultanţă fiscală R&M Audit. Cât priveşte răspunderea solidară, Şerban consideră că aceasta se referă la faptul că, dacă PFA-ul care desfă­şoară o activitate considerată depen­dentă nu plăteşte CAS-urile aferente, atunci Fiscul are dreptul să pretindă plata acestor taxe şi contribuţii di­rect de la firma plătitoare a respectivului venit.
Da, dar de când? „În lipsa altor cla­rificări, dat fiind că normele de aplicare ale OUG încă nu au apărut, considerăm că aceste prevederi se vor aplica de acum înainte şi nu re­troactiv”, ne-a declarat Şerban.

Aceasta este însă varianta opti­mis­tă, întrucât există şi alte opinii. „În mod normal, această prevedere nu ar trebui aplicată retroactiv, însă, pentru că modificările introduse sunt doar clarificări suplimentare a ceea ce înseamnă activitate depen­dentă, credem că organele fiscale vor încerca să reconsidere contrac­te­le încheiate anterior intrării în vi­goa­re a OUG şi aflate în derulare pe toată perioada lor de valabilitate, la fel cum au încercat să facă şi în cazul TVA-ului pe tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice. Asta înseam­nă că Fiscul poate reconsidera su­me­le plă­tite către PFA, în vederea im­pu­nerii şi încasării de taxe şi contri­bu­ţii, până la limita de prescriere a a­cestor obligaţii, adică toate opera­ţiu­ni­le realizate din 2005 şi până în pre­zent”, spune Istrate de la Contexpert.

Plafon de cinci salarii medii: pe an sau pe lună?
De la 1 iulie, toate „veniturile de natură profesională” se impun cu CAS pentru pensii, sănătate şi şo­maj, baza de calcul a acestora fiind li­mitată la cinci salarii medii brute pe economie la nivelul salariului me­diu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Însă nu se precizează: plafonul este anual sau lunar? 
„În lipsa unor clarificări din par­tea autorităţilor fiscale, considerăm că plafonul stabilit pentru baza de impunere a acestui tip de venituri este considerat ca fiind în continua­re anual, aşa cum se prevede în pre­zent. Însă acest articol ridică mari semne de întrebare şi în rândul consultanţilor, pentru că nicăieri în Co­dul Fiscal nu sunt definite clar «veni­turile de natură profesională, altele decât cele salariale», care, după înţe­le­gerea noastră, includ şi veniturile PFA-urilor”, spune Mirela Şerban de la R&M Audit.
Apar însă şi alte probleme. „Nu ştim cum această plafonare poate fi aplicată în practică. În mod normal, un PFA are încheiate contracte cu mai mulţi plătitori de venituri, fie­ca­re dintre ei având obligaţia calculării şi reţinerii contribuţiilor, potrivit noilor modificări. De unde vor şti aceşti plătitori că PFA-ul respectiv a atins sau a depăşit plafonul? Mă tem că toţi plătitorii de venit vor aplica plafonul, astfel încât PFA-urile se vor regăsi în minunata poziţie de a fi creditori faţă de stat”, spune Sorin Istrate de la Contexpert.

Potrivit acestuia, prevederile re­fe­ritoare la contribuţii ar fi trebuit să se regăsească în legea pensiilor, le­gea sănătăţii sau măcar în legea bu­ge­tului, atât timp cât Codul Fiscal nu reglementează CAS-urile. „În plus, aceste prevederi introduse în Codul Fiscal contravin prevederilor din le­gile care le reglementează, contri­bu­a­bilii neştiind în acest mo­ment care dintre cele două pre­va­lează. De ase­menea, pot apărea si­tuaţii de dublă impozitare. PFA-urile care deja plă­tesc anticipat contribuţii de sănătate, care se regula­­­rizează prin decizia de impunere anuală, începând cu 1 iu­lie 2010 vor mai plăti o dată această contribuţie prin reţinere la sursă de către plă­titorul de venit. Mai mult, a­cesta din urmă va opera reţinerea la sursă la venitul brut realizat, în timp ce PFA-urile, potrivit legii care reglemen­tează asigurările sociale de sănătate, ar trebui să achite contri­bu­ţia la venitul net, calculat înainte de im­po­zitare”, explică Istrate.

Plăteşti, dar pentru ce?
Pe lângă obligativitatea de a plăti contribuţii pentru pensii şi sănătate, liber-profesioniştii vor trebui să plătească şi contribuţii de şomaj, potrivit noului Cod Fiscal. „Această obligativitate este în topul aberaţiilor. Aşa cum precizează şi nu­mele, plata unei contribuţii atrage contraprestaţia statului pentru sumele înca­sa­te. Ce ar însemna acest lucru pentru PFA-uri, când pot beneficia ele de şomaj? Dacă pierd toate contractele cu clienţii, statul le va plăti indemnizaţia de şomaj? Considerăm că Ministerul Finanţelor a impus aceste contribuţii suplimentare la modul «pentru că nu ai şapcă»”, spune Sorin Istrate.

Potrivit Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, este considerată şomer persoana care nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare - 600 de lei pe lună. Adică exact echivalentul lunar al plafonului minim de normă de venit pe care Guvernul, prin noul Cod Fiscal, vrea să aplice cota de 16%, indiferent de veniturile reale realizate de PFA-uri!
În plus, dacă liber-profesioniştii încep să plătească contribuţii de şomaj de la 1 iu­­lie, nu vor putea primi ajutor de şomaj decât după un an, întrucât legea prevede un stagiu minim de cotizare de 12 luni. După care vor primi 75% din salariul mi­nim pe economie, adică 450 lei, şi asta doar timp de şase luni. În aceste condiţii, este limpede că PFA-urile care nu vor reuşi să realizeze venituri nici la nivelul salariului minim vor închide obloanele cu mult înainte de a căpăta dreptul de a primi ajutor de şomaj, printre altele pentru că nu vor face faţă impo­zitării suplimentare impuse de stat.



"Considerăm că Guvernul a «trântit» pur şi simplu aceste prevederi fără să ia în calcul toate situaţiile şi normele legale care sunt în vigoare. Aceste prevederi din OUG au doar caracterul unui jaf rapid în numele «solidarităţii»"
Sorin Istrate, Managing Partner Contexpert

"Prin prisma faptului că erau destul de multe firme care preferau colaborarea cu PFA-urile în detrimentul angajării, tocmai în vederea evitării plăţii contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit, este posibil ca noile prevederi să încurajeze munca «la negru»"
Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit