Comisia Europeană propune ajustarea automată a pensiilor cu schimbările demografice şi trendul de creştere a economiei
Tradiţionalele sisteme publice de pensie redistributive (pay-as-you-go) sunt într-o profundă criză în toate ţările europene ca urmare a inver-sării piramidei demografice şi a creşterii datoriilor nepro-vizionate. Situaţia este cunoscută de mai mulţi ani de experţi şi oficiali deopotrivă, însă dezechilibrele de la baza sa continuă să se acutizeze de la an la an, provocând îngrijorare în rândul populaţiei în vârstă şi forţând guvernele să adopte măsuri pentru a preveni o prăbuşire a sistemului.
Deşi Comisia Europeană nu are competenţe directe în problema pensiilor, executivul comunitar pregăteşte o „Carte Verde” asupra reformei sistemelor publice de pensii, care va fi lansată oficial pe 7 iulie şi va servi drept deschidere pentru o dezbate-re europeană ce se va încheia la mijlocul lunii noiembrie.
Conform draftului dat deja publicităţii, Comisia Europeană continuă să ignore soluţia trecerii la un sistem de pensii private prin capitaliza-re, după model chilian, propunând în schimb introducerea în actualul sistem de pensii a unor mecanisme automate privind creşterea vârstei de pensionare, care să prevină protestele sindicale şi dezbaterile politice interminabile.
Mai mulţi ani de muncă
Cheia sustenabilităţii sistemelor publice de pensii prin repartiţie ar consta, potrivit Comisiei Europene, în oprirea creşterii numărului de ani de pensionare, ca urmare a sporirii speranţei medii de viaţă, comparativ cu numărul de ani de muncă ai contributorilor.
În prezent, un european adult mediu îşi petrece o treime din viaţă la pensie, însă executivul european estimează că această proporţie se va majora substanţial în viitor. În plus, doar 50% din europenii care au împlinit 60 de ani sunt în momentul de faţă încă angajaţi, deşi liderii europeni şi-au dat acordul, cu ocazia Consiliului de la Barcelona, pentru creşterea vârstei medii de pensionare cu 5 ani. Criza economică din prezent a agravat problemele cauzate de reducerea populaţiei active, se precizează în documentul Comisiei, menţinerea tiparului actual de pensionare devenind în aceste condiţii imposibilă. Europenii au de ales între a munci mai mult sau a primi pensii mai mici, conchide executivul european.
Conform proiecţiilor Eurostat din 2008, la o vârstă medie de pensionare de 65 de ani, rata de dependenţă sau raportul dintre pensionari şi activi va atinge 53% în 2060. Cu alte cuvinte, doar două persoane de vârstă activă/ pensionar.
Mecanisme automate de ajustare
Soluţia propusă de Comisia Europeană pentru evitarea unui naufragiu al sistemului public de pensii din Europa constă în introducerea unor mecanisme automate de ajustare a pensiilor la speranţa medie de viaţă şi la rata medie de creştere economică. Acestea au avantajul de a face sistemul de pensii mai flexibil în raport cu dinamica condiţiilor socio-economice şi ar transforma creşterea vârstei de pensionare sau a cuantumului pensiilor dintr-o chestiune politică într-o chestiune tehnică sau, cel mult, una legală.
Importanţa mecanismelor de ajustare automată este subliniată în draftul „Cărţii Verzi” a Comisiei Europene prin exemplul unor ţări care au implementat deja câteva măsuri de acest tip în sistemul de pensii. În Franţa, Italia, Danemarca, Portugalia şi alte state membre UE, mecanismele de ajustare automată sunt legate de speranţa medie de viaţă. Astfel, cu cât cetăţenii acestor ţări trăiesc mai mult, cu atât creşte vârsta de pensionare. În alte state europene, cum ar fi Unga-ria sau Suedia, mecanismele automate de ajustare sunt legate de creşterea economică. În sfârşit, în alte state, precum Germania sau Olanda, mecanismul de ajustare este preponderent legat de contribuţiile la fondul de pensii.
Pensii şi dezvoltare
Deşi reforma pensiilor nu figurează printre obiectivele principale ale noii strategii europene de promova-re a creşterii economice pe termen lung, Agenda UE 2020, Comisia Europeană leagă cele două chestiuni şi consideră că majorarea vârstei de pensionare concordă cu atingerea ţintei de 75% ocupare a forţei de muncă europene.
Creşterea mobilităţii forţei de muncă în interiorul graniţelor UE este un alt obiectiv important al Comisiei, în cadrul căruia un rol important îl are uşurarea accesului la serviciile de pensii în întreg blocul comunitar. În sfârşit, un ultim aspect notabil subliniat în draftul executivului european se referă la minimizarea riscului şi creşterea transparenţei fondurilor de pensii şi altor instituţii financiare care gestionează produse destinate pensionarilor.
