Confruntaţi cu tot mai mulţi restanţieri, ca efect al şomajului, reducerii veniturilor sau creşterii cursului, bancherii spun că sunt dispuşi să facă mai multe concesii clienţilor, pentru a nu-şi înrăutăţi bilanţul creditelor neperformante. În afară de soluţiile clasice de reeşalonare a datoriilor, prin prelungirea termenului de rambursare sau acordarea unei perioade de graţie, unele bănci acceptă acum să încaseze şi sume mai mici cu care clienţii rămân în buzunare sau conturi la finalul fiecărei luni. În acelaşi timp însă, volumul executărilor silite ia proporţii.
Numărul caselor, terenu­ri­lor, maşinilor sau utilaje­lor scoase la vânzare de bănci pentru recuperarea creditelor pe care clienţii nu le mai pot achita este în continuă creştere, odată cu adâncirea recesiunii. Potri­vit datelor Agenţiei Naţionale de Ca­dastru şi Publicitate Imobiliară, pes­te 12.000 de imobile ipotecate în fa­voarea băncilor au fost scoase la licitaţie în a doua jumătate a anului trecut şi primele trei luni din acest an. Astfel că piaţa secundară a proprie­tăţilor s-a apropiat de un miliard de euro doar în ultimele trei trimestre. Cu toate acestea, reprezintă doar 10% din volumul total de ipoteci consti­tuite de populaţie şi firme, în aceeaşi perioadă, pentru garantarea de noi îm­prumuturi.

„Vindem case la cel mai mare preţ oferit”
Preţurile solicitate de bancheri pen­tru casele scoase la licitaţie au rămas însă la niveluri ridicate, chiar şi după reducerea acestora cu 25%, conform procedurilor legale, astfel că volumul vânzărilor a rămas re­dus. De exemplu, una dintre pri­me­le trei bănci româneşti vinde un apar­tament vechi din Bucureşti cu 1.200 de euro pe metru pătrat, după re­ducerea valorii acestuia cu un sfert, ca urmare a lipsei de oferte în prima fază a licitaţiei. Legislaţia permite instituţiilor de credit să valorifice ipotecile cu un nou discount, însă în multe cazuri nici această so­luţie nu are sorţi de izbândă. Aşa în­cât acum s-a ajuns la ultima soluţie, cea pe care, probabil, vânătorii de chilipiruri o aşteptau de mult. În anunţuri au apărut şi imobile pe care băncile sunt dispuse să le valorifice „la cel mai mare preţ oferit”.
Bancherii subliniază însă că executarea ipotecilor este ultimul lucru pe care şi-l doresc, întrucât au mai mult de pierdut: nu mai încasează do­bânda aferentă creditului, valoa­rea ipotecilor a scăzut în multe ca­zuri sub cea a creditului, astfel că ban­ca nu-şi poate recupera rapid în-treaga datorie, fiind nevoită să aco-pere diferenţa prin alte mijloace, ceea ce presupune alocarea unui vo­lum costisitor de provizioane. „Doar clienţii rău-platnici sau cei care nu mai au nicio şansă să-şi ramburseze creditul, din cauza înrăutăţirii con­di­ţiilor economice, ajung să fie execu­taţi silit”, spun reprezentanţii BCR. Astfel încât această bancă, dar şi al­tele de pe piaţă au început să ofere clienţilor afectaţi de criză alternative mai flexibile, valabile pe parcursul lunilor în care le-au fost diminuate veniturile sau se află în şomaj.

Doar la 4,5 lei/euro băncile intră în alertă
Pe lângă soluţiile clasice oferite de majoritatea instituţiilor de credit, precum o perioadă de graţie la plata ratelor sau prelungirea termenului de rambursare a creditului, cu sco­pul reducerii valorii ratei lunare, acum există şi alternativa de a se stabili, împreună cu consilierii băncii, un anumit nivel al ratei pe care cli­enţii mai pot să o achite lunar, după ce-şi achită alte obligaţii de stric­tă necesitate. „Vrem să analizăm, îm­preu­­nă cu fiecare beneficiar de cre­dit, gradul în care este afectat de cri­ză, cât mai poate să plătească pentru ra­tă, cum putem să restructurăm res­­pectiva datorie astfel încât să nu mai fie o povară. Este în interesul am­belor părţi. Pe de altă parte, clientul are nişte obligaţii, nu vrem ca unii să profite de disponibilitatea noas­tră”, spun bancherii. Această soluţie de reeşalonare poate deveni mai avantajoasă decât cea a refinanţării unui credit, întrucât nu presupune reeva­luarea ipotecii şi nici a condiţiilor de finanţare, devenite acum mai stricte. În privinţa efectelor devalorizării leu­lui asupra celor care au credite în valută, bancherii nu se arată foarte în­grijoraţi. Ei admit că volumul res­tanţelor va creşte, însă „probleme am putea avea doar la niveluri de peste 4,5 lei pentru un euro”.