„Gargantua”, romanul publicat pentru prima oară în 1534 sub semnătura lui Alcofribas Nasier, descrie viaţa şi aventurile unui uriaş mâncău, lacom şi ne­să­tul, în Parisul Renaşterii. Dar nu despre această operă literară vrem noi să vorbim, ci despre restaurantul omonim din Grădina Icoanei. Nu departe de teatru, de restaurantul ’80 sau de aproape celebrul Balthazar. Adevărat curaj cu astfel de concurenţă. Decorul este uşor de descris, având în vedere faptul că tot restaurantul este un paralelipiped sticlos, mai mult pregătit pentru o vedere de 360 de grade decât încercând să ascundă ceva. Am preferat să stau afară, unde scaunele de răchită şi cântecul pă­sărilor care se refugiaseră în parc erau mai îmbie­toare decât scaunele dinăuntru. Se vedeau cupluri tre­când pe alei, din când în când un câine vaga­bond se scurgea spre întuneric cu un aer decis. Era ora când ţânţarii atacaseră deja, aşa că mă sim­ţeam în relativă siguranţă, cu trei prieteni la masă. Linişte în timp ce se studiază meniul. Urmează pri­ma comandă: carpaccio de vită urmat îndeaproape de o brânză franţuzească (Brie sau Camambert,
nu-mi aduc aminte bine) preparată pane cu dulceaţă de ceapă, paste (penne) cu patru brânzeturi (de ce i se spune aşa, că nu se simt decât două?), iar pentru mine un tartar de somon, o alegere destul de în­drăz­neaţă având ca ameninţare căldura de a­fa­ră. (Am scăpat cu bine, dovadă că mai scriu în­că!) Ne-am permis la acestea o Crâmpoşie se­lec­ţionată de la Domeniile Ştirbey, iar setea nefiind os­toită cu doar atât, am trecut la sticla numărul doi. Felul al doilea. Porc dulce acrişor în faţa mea, în dreapta muşchi de vită la grătar doar cu o salată, în stânga midii marinăreşti (sos de vin, ceva smân­tâ­nă, multă verdeaţă). Pentru mine, caracatiţă la gră­tar, cam prea cauciucată. Plângeri lejere şi în dreapta. E ade­vă­rat: nimic nu seamănă cu antricotul la grătar de la Paris. Pentru mâncătorii de carne s-a deschis şi o sticlă de Cabernet Sauvignon Carl Rech cam taninat pe gustul meu, dar n-am luat decât o înghiţitură, cât să-l gust. La desert, două tabere: doi au luat tort a la Joffre (substantivul fiind jofră, nu altfel), iar ceilalţi tiramisu. În general lumea a fost mulţumită şi de mâncare şi de serviciu (dar, e drept, eram puţini pe terasă, poate ceilalţi locuitori ai urbei se retrăseseră spre litoral), cu excepţia micilor cri­tici referitoare la preţuri şi la mici amănunte sau detalii din serviciu. O onorabilă notă 6/10.

Gargantua
- Str. Jean-Louis Calderon nr. 69, Bucureşti
- Tel.: 0722.702.560
- 450 de lei pentru patru persoane