Majorarea TVA pregăteşte revenirea României în fruntea topului inflaţiilor din UE

de Mihail Tanase, Adrian Mosoianu in Taxe si impozite pe 28 Iunie 2010, 13:54

Foto

UPDATE: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) care majorează TVA de la 19 la 24% a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 431 din 28 iunie 2010 şi va intra în vigoare de la 1 iulie 2010.

Decizia Guvernului de majorare a TVA de la 19% la 24% după ce măsura de reducere a pensiilor cu 15% a fost declarată neconstituţională, va propulsa România în topul ţărilor europene cu cea mai mare taxă pe valoare adăugată şi, cel mai probabil, pe primul loc în funcţie de rata inflaţiei din Europa, analiştii estimând o rată anuală de minim 6%.

Creşterea taxei pe valoare adăugată de la 19% la 25%, care urmeazăsă intre în vigoare de la începutul lunii iulie, a fost luată de Guvern, vineri, după ce Curtea Constituţională a anunţat că una dintre măsurile de austeritate asumate de Guvern, respectiv reducerea pensiilor cu 15%, este neconstituţională. În schimb, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% a primit avizul Curţii.

Inflaţie mai mare de 10%?

Majorarea taxei pe valoare adăugată ridică însă mai multe probleme. În primul rând, creşterea taxei va duce la scăderea şi mai mare a consumului, în condiţiile în care veniturile populaţiei sunt oricum pe un trend descendent.

Pe de altă parte măsura va determina creşterea semnificativă a inflaţiei, deja a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat aferente lunii mai. Cu o inflaţie anuală de 4,4%, România este depăşită numai de Grecia, cu 5,3% şi de Ungaria, cu 4,9%.

Cu un nivel al TVA-ului de 24%, analiştii financiari estimează o creştere a inflaţiei la 6-8%. Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a precizat că, în mod teoretic, inflaţia ar putea să ajungă chiar şi la 10-12%, însă există elemente care pot face ca nivelul acesteia să nu crească atât de mult. Trebuie menţionat în acest context şi faptul că România a reuşit după mulţi ani să coboare nivelul ratei anuale a inflaţiei sub 10% abia în 2004.

Precedentul Ungariei

Majorarea taxei ar duce de asemenea cota TVA din România la doar un punct de cele mai ridicate niveluri din Europa, ţări cu rate mai mari ale taxei fiind cele din norul Europei, Suedia, Norvegia şi Danemarca.

Un exemplu în cazul majorării TVA cu cinci puncte procentuale este cel al Ungariei, care tot ca urmare a nevoii echilibrării balanţei bugetare în urma acordului încheiat cu FMI, a majorat taxa de la 20% la 25% în urmă cu un an.

Efectele s-au simţit imediat în economie, prin scăderea vânzărilor de retail cu 2,3%, precum şi prin majorarea preţurilor, iar inflaţia anuală din Ungaria s-a accelerat în numai o lună, la 5,1% în iulie 2009, de la 3,1% în iunie. Astfel, efectele creşterii TVA au făcut ca Ungaria să încheie anul trecut cu cel mai înalt nivel al inflaţiei anuale din Uniunea Europeană, de 5,6%.

OUG de majorare a TVA a fost publicată în Monitorul Oficial

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) care majorează TVA de la 19 la 24% a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 431 din 28 iunie 2010 şi va intra în vigoare de la 1 iulie 2010. „Cota standard (de TVA – n.r.) este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse”, se spune în OUG, care lasă neschimbată cotele reduse de TVA, de 9 şi 5%.

De asemenea, comparativ cu proiectul iniţial al OUG de modificare a Codului Fiscal, au fost scoase prevederile care impuneau celor care deţin în proprietate mai multe locuinţe neînchiriate să achite în acest an o taxă de solidaritate la bugetele locale.

Potrivit Mediafax, care citează surse ministeriale, Executivul a decis eliminarea articolului care introducea taxa de solidaritate pentru mai multe clădiri deţinute în proprietate, considerând că acesta era „atacabil”. Membrii Guvernului au apreciat că taxa de solidaritate nu poate fi introdusă prin modificarea Codului Fiscal, ci trebuie reglementată printr-un act normativ distinct, fără legătură cu acest Cod.

Deficit de 3,27% din PIB la cinci luni

Veniturile bugetului general consolidat s-au redus cu 1,6% în primele cinci luni, la 64,2 miliarde lei, în condiţiile unor încasări în scădere cu 7,8% la TVA, 6,4% la impozitul pe venit, 2,7% la impozitul pe profit şi 4,4% la CAS-uri.

Astfel, deficitul a urcat la 16,7 miliarde lei, adică 3,1% din PIB. Deficitul bugetar a fost calculat la PIB-ul pe 2010 avut în vedere la începutul acestui an şi trecut în legea bugetului, respectiv 538,9 miliarde lei. Între timp, prognoza a fost revizuită împreună cu FMI la 510,44 miliarde lei, respectiv o contracţie economică de 0,5% -0%. La noua estimare de creştere economică, deficitul bugetar de la finele lunii mai a reprezentat 3,27% din PIB.

Cotele TVA în Europa

Cipru	15%
Luxemburg	15%
Malta	18%
Spania	18%
Germania	19%
Olanda	19%
Slovacia	19%
Franţa	19,6%
Austria	20%
Bulgaria	20%
Cehia	20%
Estonia	20%
Italia	20%
MareaBritanie**	20%
Slovenia	20%
Belgia	21%
Irlanda	21%
Letonia	21%
Lituania	21%
Portugalia	21%
Finlanda	22%
Polonia	22%
Grecia	23%
România*	24%
Ungaria	25%
Danemarca	25%
Norvegia	25%
Suedia	25%

* de la 1 iulie 2010
** din ianuarie 2011

Articole asemanatoare

Investiţiile în aur, sufocate de birocraţia românească

ANAF stoarce TVA pe ultimii 5 ani şi de la ţărani

USL: Reducem fiscalitatea, dar nu TVA

Reducerea CAS: rămâne Cum Am Stabilit

Îngheţarea preţurilor la combustibili arde!

Cum speră Guvernul să umple vistieria statului

Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!

Citeste despre: TVA, inflatie, vladescu, adrian vasilescu

Comentarii (4)

Rectific: 150 miliarde

De Ana Armanca A. pe 30.06.2010 la 12:28

Pt. Ciprian. Este o criză atipică. Germania a băgat în stimularea economieie 1150 de miliarde euro - pe care România nu-i are. Rezultatele au fost slabe... Agricultură, consum de produse proprii, stoparea evaziunii. Confiscarea averilor ilicite.

De Ana Armanca A. pe 30.06.2010 la 12:27

Daca intrati pe site-ul BNR, gasiti rapoarte din 2004 in care se specifica clar ca inflatia trebuie neaparat tinuta sub control, iar salariile din sectorul public de asemenea. Daca se stia asta de acum 6 ani...de ce nu s-a facut nimic. Pana la urma, si oamenii aia din sectorul public, si nu ma refer la cei cu salarii de 20.000 euro (ex-presedinte ERSTE)dar cei care poate depasesc cu putin plafonul impus (au aprox 2000 EUR) nu sunt cu nimic vinovati. Sunt multi dintre ei care muncesc cu adevarat!

De oana pe 29.06.2010 la 14:37

Daca tot s-a ajuns aici ar trebui luate masuri care sa combata adancirea si mai mare in criza, gen stimularea investitiilor. dupa parerea mea o solutie de viitor care sa ne ajute in inceperea cresterii economice , este investirea masiva in agricultura, promovarea produselor proprii si exportul acestora catre occident. agricultura a ramas inca un punct de acces important...dar pacat ca birocratia si neinteresul puterii nu face posibil accesul investitorilor straini /^ promovarea prod proprii.

De ciprian m pe 29.06.2010 la 02:40

Adauga comentariu:

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiindcă în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care populaţia plătea consumul nu erau din economisirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare

Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net