Numirea delegaţilor României în ca­drul Comitetului Economic şi Social  al Europei (CESE) a devenit motiv de ceartă în lumea patronală. Struc­turile reprezentative la nivel naţional acuză alianţa condusă de George Constantin Păunescu de „manevre” care au ca principal scop acapa­ra­rea tuturor locurilor pe care angajatorii români le au la dispoziţie în cel mai important for european de dialog economic şi social. La prima vedere, miza pare una financiară, având în vedere că fiecare membru CESE primeşte lunar o indemnizaţie de 2.000 de euro. Analizând activitatea CESE din 1957, anul de înfiin­ţare, până în prezent, se poate constata că în joc sunt, în principal, in­te­rese care ţin de influenţarea indirec­tă a unor decizii luate la nivel co­mu­nitar. În astfel de structuri trebuie trimişi oameni capabili să ne reprezinte, buni cunoscători ai pro­blemelor din România.
Lipsa unităţii sindicale, atât de vizibilă în ultima pe­ri­oa­dă, se resimte şi în zona pa­tro­nală, unde în acest mo­ment activează 12 confederaţii. Fă­râ­miţarea acestei structuri pe gru­puri de interese a dus de foarte mul­te ori la apariţia unor conflicte ma­jore.
Scandalul „de actualitate” este cel legat de numirea reprezentan­ţi­lor României în CESE. Printr-un vot aranjat, „fratele” Păunescu a reuşit să transmită către Secretariatul Ge­ne­ral al Guvernului o listă de nominalizări pe care apar doar lideri din cadrul Alianţei Confederaţiilor Pa­tro­nale din România (ACPR), celelal­te structuri din mediul economic fiind ignorate. Uimitor este că Gu­ver­nul a trimis lista mai departe, că­tre Comisia Europeană, fără a ţine cont că organizaţia lui Păunescu re­prezintă firme care au în structurile lor doar 16,8% din numărul total de angajaţi din România. Două confede­raţii importante, UGIR-1903 (44% din angajaţi) şi CONPIROM (17,7% din an­gajaţi), n-au fost luate în seamă.

Curg plångerile către oficialii europeni
Cum problemele nu s-au putut so­luţiona pe plan intern, s-a ajuns cu plângerile la Comisia Europeană, un­de eurodeputaţii Rovana Plumb şi Cris­tian Buşoi au trimis către Jose Ma­nuel Barroso, preşedintele CE, şi către Laszlo Andor, comisar european pentru muncă, afaceri sociale şi incluziune, două sesizări prin care se solicită blocarea temporară a procesului de avizare şi evaluare a re­pre­zentanţilor români în CESE. În­tre timp, în ţară, confederaţiile pa­tro­na­le excluse de la nominalizare încear­că să convingă Executivul că dreptu­rile lor sunt încălcate. Astfel, într-o e­pistolă semnată de conducerea UGIR-1903 şi trimisă pe adresa Pala­tului Victoria se arată că: „A­pro­barea instituirii monopolului repre­zen­tă­rii internaţionale a patro­na­te­lor din România de către ACPR - or­ga­nizaţie care poate fi considerată pro­prietate personală a lui George Păunescu - se datorează unei decizii politice, având în vedere «serviciile» aduse actualei puteri şi clamate pretutindeni de George Păunescu prin folosirea unor justificări ditirambice de genul: «Am riscat enorm mer­gând pe mâna actualului preşedinte, dar am câştigat şi acum am aprobare să iau totul în do­meniul reprezen­tării patronale - şi în ţară, şi în exterior»”. În comple­ta­re, într-o scrisoare transmisă de CON­PIROM către se­cre­tarul general al Guvernului, Da­niela Andreescu, se a­rată: „Cei cinci membri propuşi re­prezintă 17% din ponderea organi­za­ţi­ilor patronale cu reprezentativitate la nivel naţio­nal, respectiv semnează un număr de cinci contracte colective de mun­că la nivel de ramură şi re­prezintă agenţi economici cu un număr de circa 860.000 de salariaţi, în timp ce alianţa CONPIROM-UGIR-1903 semnează 16 contracte colective de mun­că şi reprezintă societăţi co­merciale la care lucrează trei mi­lioane de salariaţi”.

Cu 15 tarabe în piaţă poţi face federaţie patronală
De foarte mult timp se vorbeşte despre faptul că există organizaţii patronale care participă la negocieri importante pentru economia Româ­niei, în ciuda faptului că nu au re­prezentativitate. La fel s-a întâmplat şi în cazul nominalizărilor făcute pentru CESE.
Alianţa „păstorită” de Păunescu are în compunere opt confederaţii şi, la prima vedere, s-ar putea trage concluzia că este îndreptăţită să „a­capareze” tot. Mergând însă în profunzime, lucrurile stau cu totul altfel. Cele mai multe dintre aceste confederaţii patronale sunt de carton, existând doar la nivel de conducere. Patronatul Naţional Român, condus de Florian Costache, actualul preşe­dinte al Consiliului Economic şi Social, nu are structură confederală, provenind din zona IMM-urilor din cooperaţia meşteşugărească. La fel se întâmplă şi cu Consiliul Naţional al Patronilor din România. Fiind în­să foarte mulţi „şefi” din mediul economic strânşi sub aripa lui Păunescu, s-a reuşit impunerea prin vot a persoanelor nominalizate de ACPR pentru CESE, adevăratele patronate fiind lăsate la uşă.
Pe blogul său, purtătorul de cu­vânt al ACPR, Dan Matei Agathon, susţine că nu înţelege supărarea UGIR-1903 şi CONPIROM, invocând faptul că nominalizările pentru CESE s-au făcut conform legislaţiei în vigoare. Din acest punct de ve­de­re, nimeni nu-l poate contrazice, dar există câteva aspecte pe care a evitat să le nuanţeze. Acestea ţin de modul în care au luat fiinţă atâtea patronate în România şi de cât de reprezentative sunt ele la nivel naţional.
Răspunsul la această dilemă îl găsim în Legea 356/2001 care preve­de, la articolul 3, punctul 2, că „un nu­măr de cel puţin 15 persoane juri­dice sau persoane fizice autorizate po­trivit legii pot constitui un patro­nat”. Dacă se adună 15 vânzători de mărar din piaţă, autorizaţi, îşi pot face patronat, iar dacă reuşesc să se strecoare într-o alianţă cum este cea a lui Păunescu pot ajunge să ne re­prezinte la nivel internaţional. Şi culmea, nu o vor face gratuit.

2.000 de euro, indemnizaţie lunară
Poziţia de membru în CESE a­du­ce un avantaj financiar semnificativ. Potrivit vicepreşedintelui BNS, Ovi­diu Jurca, fiecare persoană trimisă de România în acest for european pri­meşte lunar o indemnizaţie în valoare de 2.000 de euro. Banii vin de la bugetul Consiliului European. În plus, reprezentanţii în CESE au un statut special, fiind asimilaţi în­tr-un fel europarlamentarilor. Ei se bucură de o serie de privilegii ca­re rezultă din funcţia deţinută. Acest organism este o punte între Uniune şi cetăţenii săi. La nivel comunitar, consultarea Comitetului se impune înainte de adoptarea unor decizii de politică economică şi socială, regio­nală şi de mediu.
CESE a fost înfiinţat în 1957, prin Tratatul de la Roma, iar în acest mo­ment are 344 de membri. Re­pre­zen­tanţii fiecărui stat sunt numiţi de guvernele UE şi se bucură de un man­dat de patru ani cu posibilitate de reînnoire.
Ţara noastră are dreptul să tri­mi­tă 15 delegaţi în acest for, iar dintre aceştia 5 vin din partea sindicatelor, 5 din partea patronatelor şi 5 din par­tea societăţii civile. Până la de­clan­şarea acestui scandal, România a fost reprezentată din partea sindicatelor de Petru Dandea (CNS Cartel Alfa), Dumitru Fornea (Meridian), Minel Ivaşcu (BNS), Sabin Rusu (CSDR) şi Marius Petcu (CNSLR Frăţia). Ei îşi vor păstra mandatele, cu singura precizare că în locul li­derului de la CNSLR Frăţia va veni un alt membru din conducerea acestei organizaţii. De la patronate am fost reprezentaţi de Ana Bontea (CNIPMMR), Mihai Manoliu (ACPR), Marius Eugen Opran (UGIR-1903), Laurenţiu Ploşceanu (ARACO) şi Ştefan Varfalvi (UGIR), iar de la so­cie­tatea civilă au fost delegaţi Lavinia Andrei (Fundaţia Terra Mileniului III), Eugen Lucan (Asociaţia Angel), Radu Nicosevici (Asociaţia Academia Advocacy), Cristian Pârvulescu (Aso­ciaţia Pro Democraţia) şi Ionuţ Si­bian (Fundaţia pentru Dezvoltarea Socie­tăţii Civile).

Cum sunt structurate patronatele
Uniunea Generală a Industriaşilor din România-1903 (UGIR-1903) este condusă de Ioan Cezar Corâci. Potrivit datelor furnizate de patronate, această structură cuprinde 58 de federaţii şi organizaţii de ramură şi semnează opt contracte colective de muncă la nivel de ramură. UGIR-1903 reprezintă cu precădere domeniile chimie şi petrochimie, textile, servicii publice de interes ge­neral, textile, petro, gaze naturale şi sănătate. Din această confederaţie fac parte federaţii şi organizaţii de ramură cu afiliere internaţională: Federaţia Patronală din Ramura Industriei Chimice şi Petrochimice, membră în Consiliul European al Industriei Chimice; Federaţia Naţională a Patronatelor Serviciilor Publice de Interes General din România, membră a Confederaţiei Euro­pene a Serviciilor Publice, Federaţia Garant, membră a Organizaţiei Europene a Producătorilor de Băuturi Alcoolice; Federaţia Patronală a Industriei Uşoare (FEPAIUS), membră EURATEX.
A doua structură patronală din România este CONPIROM, coordonată de Vasile Turcu. Din această confederaţie fac parte 12 federaţii şi organizaţii de ramură: Federaţia Metalurgică (membră EUROFER); Federaţia Patronală din Industria Materialelor de construcţii - PATROMAT (membră în CEMBUREAU); Federaţia RECOMAT, Asociaţia Patronală a Producătorilor de Mobilă; Asociaţia Internaţională a Importatorilor şi Producătorilor de Mobilă. CONPIROM semnează opt contracte colective de muncă la nivel de ramură. Cumulat, cele două confederaţii prezentate mai sus negociază şi semnează 16 contracte colective de muncă la nivel de ramură dintr-un total de 21.
O parte din IMM-uri sunt afiliate la Patronatul Român, condus de Gheorghe Nagiu, în timp ce altă parte sunt membre ale Uniunii Naţionale a Patronilor din România care îl are ca preşedinte pe Marian Miluţ.
În zona patronală mai găsim şi o organizaţie tip „umbrelă”: Alianţa Confederaţiilor Patronale din România, controlată de George Constantin Păunescu. Aici sunt afiliate mai multe confederaţii: Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (preşedinte Laurenţiu Ploşceanu); Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (preşedinte Ovidiu Niculescu); Confederaţia Naţională a Patronatului Român (preşedinte Dinu Patriciu); Confederaţia Patronală a Industriei Serviciilor şi Comerţului din România (preşedinte Nicolae Badea); Consiliul Naţional al Patronilor din România (preşedinte Mihai Cârciog); Patronatul Naţional Român (preşedinte Florian Costache); Uniunea Generală a Industriaşilor din România (preşedinte George Constantin Păunescu); Concordia (preşedinte Dan Gheorghiu).