Camera Deputaţilor a adoptat săp­­tămâna trecută un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 85 din 5 aprilie 2006 privind procedura insolvenţei. Majoritatea termene­lor procedurale de soluţionare a di­ver­selor ce­reri şi contestaţii de către in­stan­ţe au fost reduse semnificativ, mul­te din ele la jumătate. De asemenea, răspunderea or­ga­nelor de condu­cere va fi judecată separat de dosarul de fond. Alte modifi­cări importante pri­vesc procedura de ci­tare, convocare şi notificare a actelor prin Buletinul procedurilor de Insolvenţă.

Răspunderea organelor de conducere se judecă separat
În cazul în care sunt identificate per­soane cărora le-ar fi imputabilă a­pa­riţia stării de insolvenţă a debitorului, cere­rea de faliment se va judeca se­pa­rat, for­mându-se un dosar care va pur­ta acelaşi număr cu dosarul de fond şi căruia i se va adăuga cuvântul bis. Prac­tic, s-a procedat la separarea ju­­d­e­că­rii dosarului de fond de judeca­rea ac­ţiunii privind atragerea răspunderii ad­ministratorului, ceea ce va du­ce la scurtarea ter­me­ne­lor de soluţio­na­re cu luni de zile. Noua reglemen­ta­re a avut în vedere eli­minarea obstaco­lelor în calea radierii so­cietăţilor co­merciale şi a închiderii pro­cedurii, cu alte cu­vin­te, eli­minarea procedurilor ca­re de­ter­mi­nă întârzierea nejustifica­tă a so­cie­­tă­ţi­lor neviabile din Registrul Co­merţului şi implicit o prelungire a pre­zenţei a­ces­tora în circuitul comercial.
Dosarul de fond va putea fi fina­lizat prin radierea societăţii, iar judecarea acţiunii în răspundere va putea conti­nua fără să împiedice eliminarea din circuitul comercial al societăţilor falimentare.
În afară de comitetul creditorilor şi creditorul care deţine mai mult de ju­mă­tate din valoarea tuturor crean­ţe­lor, prin noua reglementare şi adu­na­rea cre­ditorilor va putea cere introdu­ce­rea acţiunii în răspundere a celor vi­no­vaţi de faliment, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cau­ze­lor insol­ven­ţei, persoanele culpabile de starea de in­solvenţă.

Valorificarea activelor
De asemenea, s-au făcut modificări ale legii pentru a asigura pregătirea activelor societăţii în vederea valorifi­cării lor mai rapide şi mai eficiente.
Astfel, lichidarea va începe îndată du­pă finalizarea de către lichidator a in­­ventarierii şi depunerii raportului de evaluare. Bunurile vor putea fi vân­du­te în bloc - ca ansamblu în stare de func­ţionare - sau individual. Prin subansamblu funcţional se înţeleg acele bu­nuri ale debitorului care, împreu­nă, asigură realizarea unui produs fi­nit, de sine stătător, sau permit des­fă­şu­ra­rea unei afaceri independente. Un subansamblu este considerat func­ţio­nal nu­mai dacă are asigurat accesul la drumul public şi la folosirea uti­lităţi­lor.
Metoda de vânzare a bunurilor, res­pectiv licitaţia publică, negociere di­rec­tă sau o combinaţie a celor două, va fi aprobată de adunarea creditori­lor, pe baza propunerii lichidatorului. A­ces­ta trebuie să prezinte adu­nă­rii ge­ne­rale a creditorilor şi regulamentul de vân­zare corespunzător mo­da­lităţii de vân­zare pentru care optează.

Majorarea termenului de insolvenţă - propunere de respingere
Într-un alt proiect pentru modifica­rea Legii insolvenţei, foarte controversat în ultimul timp, se prevede prelungirea termenului de la 30 la 120 de zile, după împlinirea căruia creditorul este îndreptăţit să solicite deschiderea pro­ce­durii insolvenţei împotriva debito­ru­lui. De asemenea, în acest proiect, pentru a putea fi introdusă cererea cre­ditorului, cuantumul minim al crean­ţei a fost ridicat de la 30.000 la 45.000 de lei, iar pentru salariaţi, la 6 salarii me­dii brute pe economie.
Deşi în ultimul timp au fost zvo­nuri că proiectul e pe cale să fie aprobat, în prezent acesta se află pe or­di­nea de zi a Camerei, cu propunere de respingere.