Cu doar câteva zile înaintea summit-ului G-20, guvernul condus de David Cameron a adoptat cel mai amplu program de reducere a deficitului bugetar şi consolidare fiscală din epoca postbelică.
Marea Britanie va reduce cheltuielile publice, va creşte fiscalitatea, inclusiv TVA, şi va impune o taxă specială asupra sistemului bancar, conform planului prezentat, pe 22 iunie, de ministrul britanic de finanţe George Osborne. Este vorba de cel mai amplu plan de reducere a cheltuielilor publice adoptat de un guvern britanic de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Marea Britanie a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 11% din PIB, cel mai mare din grupul ţărilor membre G-20 şi unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Vot de încredere din partea pieţelor financiare
Decizia lui David Cameron de a trece la măsuri viguroase de reechilibrare bugetară a fost primită cu satisfacţie de pieţele financiare, dar a provocat nemulţumirea Statelor Unite, care susţin continuarea măsurilor keynesiste excepţionale de „stimulare” fiscală la nivel mondial şi se tem că retragerea acestora ar putea opri redresarea economică fragilă a economiilor dezvoltate începută la mijlocul anului trecut.
Conform planului prezentat de George Osborne, cheltuielile guvernului de la Londra vor fi reduse cu 25% în următorii patru ani, iar TVA va fi majorat la 20% în 2011, de la 17,5% în prezent. În acelaşi timp, executivul va impune, începând cu 2011, o taxă specială asupra băncilor britanice, în ciuda dezacordurilor la nivel internaţional, estimând că fondurile obţinute ar urma să se ridice la două miliarde de lire sterline. „Aproximativ trei sferturi din economii vor fi realizate prin reducerea cheltuielilor, iar restul din majorarea taxelor”, a precizat ministrul de finanţe George Osborne. „Vor fi analizate plăţile sociale, şi chiar cheltuielile familiei regale vor fi supuse unei supravegheri mai atente”.
Agenţia de evaluare financiară Fitch a emis un comunicat în care afirmă că „ambiţiosul” plan de consolidare fiscală va asigura Marii Britanii un rating suveran AAA, în timp ce agenţia Moody’s a declarat că deciziile guvernului Cameron „sprijină” menţinerea unui rating suveran AAA pentru Regatul Unit. Cursul lirei sterline a înregistrat o uşoară apreciere, iar dobânzile la titlurile de stat emise de guvernul britanic au scăzut cu câteva puncte de bază.
Nevoile de finanţare a sectorului public britanic în acest an sunt estimate la 149 de miliarde de lire sterline, sau 10,1% din PIB, însă ele ar urma să scadă la 20 de miliarde de lire sterline, 1,1% din PIB, în 2015-2016. Deficitul bugetar structural ar urma să coboare la 0,3% în cinci ani, de la 7,4% în anul fiscal curent.
Critici de peste Ocean
Decizia guvernului britanic de a trece la măsuri hotărâte de austeritate fiscală vine cu doar trei zile înaintea summit-ului G20 de la Toronto, care are ca principală temă de discuţie strategia din perioada următoare pentru susţinerea redresării economiei globale, şi reprezintă o lovitură puternică pentru guvernul american, care ar fi dorit să obţină un consens pentru continuarea măsurilor excepţionale de „stimulare” fiscală.
Barack Obama, preşedintele Statelor Unite, a declarat că reducerea deficitelor bugetare va avea un efect negativ asupra reluării creşterii economice şi a angajării, însă prim-ministrul adjunct al Marii Britanii, Nick Clegg, a replicat că Regatul Unit ar fi putut deveni următoarea victimă a crizei datoriei suverane care a lovit Grecia, dacă guvernul nu ar fi acţionat pentru echilibrarea bugetului.
Poziţia executivului britanic este susţinută şi de alte guverne europene. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, al cărei guvern a aprobat reduceri de cheltuieli bugetare de 80 de miliarde de euro până în 2014, a declarat că i-a spus preşedintelui Obama că reducerea datoriei este „absolut necesară”. Alte ţări europene precum Spania, Portugalia, Italia şi Irlanda, au luat de asemenea măsuri de reducere a cheltuielilor publice, iar programul de guvernare al noului premier nipon, Naoto Kan, are ca priorităţi reducerea datoriei publice şi consolidarea fiscală.
Conflict de viziuni în G-20
Netezirea dezechilibrelor economice globale, coordonarea strategiei de redresare a economiei şi adoptarea unei taxe bancare globale sunt principalele teme de discuţie de pe agenda summit-ului G-20 de la Toronto din 27-28 iunie. Deşi statele membre ale acestei organizaţii au reuşit să facă unele progrese în privinţa flexibilizării ratelor de schimb între economiile dezvoltate şi emergente, aşa cum o dovedeşte decizia Băncii Populare Chineze de la începutul săptămânii trecute, de a permite un interval de variaţie al yuanului de +/-5%, dezacordul în privinţa adoptării unei taxe bancare globale nu a fost deocamdată depăşit, iar divergenţele în materie de strategie economică s-au intensificat.
Europenii sunt îngrijoraţi de nivelul ridicat al datoriei publice, estimat de FMI să atingă 110% din PIB-ul ţărilor membre G-20, şi doresc trecerea la măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare şi consolidare fiscală. În schimb, SUA, care continuă să beneficieze de dobânzi extrem de scăzute pentru finanţarea unei datorii publice care a atins circa 90% din PIB, consideră că trecerea la măsuri de austeritate la nivel global ar fi o greşeală care ar putea duce la o nouă recesiune şi menţine şomajul la o rată de două cifre. Stephen Harper, prim-ministrul canadian, a declarat că va căuta o soluţie de compromis, care ar consta în menţinerea pachetelor keynesiste de stimulare fiscală în momentul de faţă şi trimiterea unui mesaj clar că deficitele bugetare ale economiilor dezvoltate vor fi reduse la jumătate până în 2013.
