Pilonul II s-a menţinut fără probleme deasupra inflaţiei
de Adrian Mosoianu in pe 25 Iunie 2010, 17:48
Participanţii la fonduri de pensii private obligatorii care contribuie de la debutul sistemului au, după doi ani, în medie, conturi cu 16,6% mai bogate
Foto
Fondurile de pensii private obligatorii au obţinut, în doi ani de activitate, între mai 2008 şi mai 2010, randamente nominale (majorări ale valorii unităţilor de fond) situate între 25 şi 44%. Dacă ne uităm la profitul net al participanţilor la pilonul II (raportul dintre contribuţiile virate şi valoarea conturilor personale), în intervalul respectiv, acesta a fost, în medie, de aproape 16,6%, în condiţiile unei inflaţii cumulate, pe doi ani, de 11,8%. Prin comparaţie, în sistemul public de pensii, în 20 de ani de la Revoluţie, interval în care pensia medie nominală de asigurări sociale (fără agricultori) a crescut de peste 4.300 de ori, puterea reală de cumpărare a pensiei medii s-a majorat cu doar 21,5%, aceasta reuşind să depăşească pentru prima oară inflaţia cumulată abia în ianuarie 2008.
După doi ani de activitate, fondurile de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II) au ajuns la un volum total de active nete, reprezentând valoarea totală netă a conturilor personale ale participanţilor, după deducerea comisioanelor de administrare, de 3,23 miliarde de lei. Această cifră e rezultatul investirii celor 2,77 miliarde de lei reprezentând contribuţii virate la fonduri de către participanţii la sistem în intervalul mai 2008-mai 2010.
Astfel, profitul net total înregistrat de participanţi, de la debutul sistemului, se ridică la circa 460 de milioane de lei. În consecinţă, randamentul viramentelor a fost, în medie, de 16,6%, în condiţiile în care inflaţia cumulată pe cei doi ani de funcţionare ai pilonului II a fost de 11,18%. Iar dacă luăm în considerare evoluţia valorilor unităţilor de fond, observăm că randamentele nominale ale fondurilor s-au situat, în perioada menţionată, între 29,3 şi 43,7%.
Rezultate bune în fiecare an
În primul an de funcţionare a sistemului pilonului II (mai 2008-mai 2009), fondurile de pensii private obligatorii au colectat de la participanţi contribuţii în valoare totală de 1,28 miliarde de lei, iar la finalul perioadei activele nete ale participanţilor se ridicau la 1,43 miliarde de lei. Acest rezultat corespunde unui profit de 150 de milioane de lei, reprezentând un randament real al contribuţiilor de 11,7%, în condiţiile unei inflaţii de 5,95%.
De reţinut că participarea la pilonul II nu presupune niciun fel de costuri suplimentare, întrucât contribuţia, în prezent de 2,5% din venitul brut, este parte din cota totală de CAS, de 10,5%, care li se reţine oricum tuturor salariaţilor din România. În plus, viramentele la fonduri nu afectează în niciun fel nivelul pensiei viitoare din sistemul public.
Prin comparaţie, studiind datele afişate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), observăm că, deşi în sistemul public de pensii, în 20 de ani de la Revoluţie, pensia medie nominală de asigurări sociale (fără agricultori) a crescut de peste 4.300 de ori, de la 0,17 la 739 de lei, puterea reală de cumpărare a pensiei medii s-a majorat cu doar 21,5% faţă de octombrie 1990. În plus, această pensie medie a reuşit să depăşească pentru prima oară inflaţia cumulată abia în ianuarie 2008, atunci când punctul de pensie a fost majorat de la 541 la 581,3 lei, iar indicele pensiei reale, care redă puterea de cumpărare a pensiei, a ajuns la 104,69% din cel corespunzător anului 1990.
Investirea continuă şi la pensie
Fondurile de pensii private sunt obligate prin lege să asigure beneficii cel puţin egale cu suma contribuţiilor participanţilor, minus comisioanele de administrare legale. Obligaţie care se adaugă la interesul lor evident de a obţine randamente mult mai mari, întrucât de acestea depinde direct volumul comisioanelor de administrare încasate. Asta în condiţiile în care sumele acumulate în fonduri nu se pierd în „oala” comună după decesul participanţilor, cum se întâmplă în sistemul public, ci revin moştenitorilor.
Este important de menţionat că procesul de investire a activelor participanţilor nu se încheie odată cu deschiderea dreptului la pensie privată al acestora, respectiv cu finalizarea perioadei de contribuţie. Astfel încât cei care participă acum la sistem îşi vor putea proteja de inflaţie activele acumulate, prin plasamente, şi atunci când vor fi pensionari. Deşi legea privind modalităţile de plată a pensiilor private nu a fost încă elaborată, experienţa ţărilor din regiune, cu sisteme de pensii private obligatorii similare, este grăitoare în acest sens.
Astfel, cu excepţia cazurilor în care foştii participanţi aleg să încaseze printr-o plată unică întregul activ acumulat, în perioada contributivă, în contul lor personal - soluţia cea mai la îndemână, dar şi cea mai riscantă -, cei care aleg să primească pensii sub formă de anuităţi lunare vor beneficia în continuare de serviciile investiţionale ale administratorilor. Activele personale ale acestora din urmă vor fi transferate într-un fond aparte, numit fond de plată, iar în afară de pensia lunară care se transferă sub formă de lichidităţi în conturile bancare ale pensionarilor, restul activelor acumulate continuă să fie investite. Diferenţa este că, dat fiind că beneficiarul este deja pensionar, plasamentele sunt mult mai prudente, fiind vorba exclusiv de cele mai conservatoare instrumente, în special titluri de stat şi depozite bancare.
Statul nu-ţi plăteşte nici cåt ai contribuit!
Prin diminuarea anunţată a valorii punctului de pensie de la 732,8 la 622,9 lei, acesta va fi echivalent nu cu 33,92% din salariul mediu brut lunar pe economie (estimat în legea bugetului la 1.836 lei), ci cu doar 30,73% din acesta, dat fiind că, potrivit ultimelor date ale INS, respectivul salariu a atins, în martie, nivelul de 2.027 de lei pe lună. Asta în timp ce cota totală de CAS, plătită cumulat de angajatori şi salariaţi, este mai mare, respectiv de 31,3% din venitul brut al salariaţilor.
Suma cuvenită la pensie se calculează, potrivit legii, prin înmulţirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie. Punctajul mediu anual este raportul dintre salariul brut al asiguratului şi salariul mediu pe economie, înmulţit cu numărul de ani de contribuţie, totul împărţit la stagiul complet de cotizare fixat prin lege.
Să luăm cazul ipotetic al unui salariat cu un salariu brut lunar constant de-a lungul a 47 de ani de carieră şi de contribuţii la sistem (18-65 de ani), de 4.000 de lei pe lună, dublu faţă de un salariu mediu tot ipotetic constant, de 2.000 de lei pe lună. CAS-ul plătit (31,3%) este de 1.252 de lei pe lună, ceea ce duce la o sumă totală a contribuţiilor de 706.128 de lei. Punctajul mediu realizat este de 2,4 (2 înmulţit cu 47 ani de carieră, totul împărţit la 35 de ani - stagiul complet de cotizare potrivit noii legi a pensiilor), care, înmulţit cu punctul de pensie de 622,9 lei, duce la o pensie lunară de 1.495 de lei. Fără să mai luăm în calcul şi impozitul de 16% pe suma care depăşeşte 1.000 de lei, rezultă că, în ipoteza mai mult decât fericită a încasării pensiei timp de 25 de ani, suma totală primită este de 448.500 lei, adică 63,5% din suma contribuţiilor.
Precedente încurajatoare
Sistemele de pensii private obligatorii similare celui românesc au înregistrat de la lansare şi până în prezent, pe perioade cuprinse între 6 şi 28 de ani, performanţe investiţionale peste rata inflaţiei, fără a fi obligate prin lege să garanteze depăşirea inflaţiei, potrivit studiilor realizate de OECD şi FIAP (Federaţia Internaţională a Administratorilor de Fonduri de Pensii).
În America de Sud, în pofida prăbuşirii din 2008 a randamentelor, din cauza crizei financiare, fondurile din Peru, Chile şi Uruguay înregistrau, la nivelul întregii lor durate de existenţă, de 15, 27 şi respectiv 12 ani, randamente medii anuale ce au depăşit cu peste 7,5% rata inflaţiei.
În Polonia, pilonul II a consemnat un randament real negativ de 17,6% în 2008, însă, cu toate acestea, la nivelul celor nouă ani de activitate, fondurile de pensii obligatorii prezentau un randament investiţional cu circa 6,3% peste inflaţie. În Ungaria, fondurile de pilon II au obţinut în perioada 1998-2008 un randament mediu de 7,5% pe an (122%, cumulat pe toată perioada), în timp ce inflaţia medie anuală din aceeaşi perioadă a fost de 7% pe an (109% cumulat pe 10 ani).
După doi ani de activitate, fondurile de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II) au ajuns la un volum total de active nete, reprezentând valoarea totală netă a conturilor personale ale participanţilor, după deducerea comisioanelor de administrare, de 3,23 miliarde de lei. Această cifră e rezultatul investirii celor 2,77 miliarde de lei reprezentând contribuţii virate la fonduri de către participanţii la sistem în intervalul mai 2008-mai 2010.
Astfel, profitul net total înregistrat de participanţi, de la debutul sistemului, se ridică la circa 460 de milioane de lei. În consecinţă, randamentul viramentelor a fost, în medie, de 16,6%, în condiţiile în care inflaţia cumulată pe cei doi ani de funcţionare ai pilonului II a fost de 11,18%. Iar dacă luăm în considerare evoluţia valorilor unităţilor de fond, observăm că randamentele nominale ale fondurilor s-au situat, în perioada menţionată, între 29,3 şi 43,7%.
Rezultate bune în fiecare an
În primul an de funcţionare a sistemului pilonului II (mai 2008-mai 2009), fondurile de pensii private obligatorii au colectat de la participanţi contribuţii în valoare totală de 1,28 miliarde de lei, iar la finalul perioadei activele nete ale participanţilor se ridicau la 1,43 miliarde de lei. Acest rezultat corespunde unui profit de 150 de milioane de lei, reprezentând un randament real al contribuţiilor de 11,7%, în condiţiile unei inflaţii de 5,95%.
De reţinut că participarea la pilonul II nu presupune niciun fel de costuri suplimentare, întrucât contribuţia, în prezent de 2,5% din venitul brut, este parte din cota totală de CAS, de 10,5%, care li se reţine oricum tuturor salariaţilor din România. În plus, viramentele la fonduri nu afectează în niciun fel nivelul pensiei viitoare din sistemul public.
Prin comparaţie, studiind datele afişate pe site-ul Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), observăm că, deşi în sistemul public de pensii, în 20 de ani de la Revoluţie, pensia medie nominală de asigurări sociale (fără agricultori) a crescut de peste 4.300 de ori, de la 0,17 la 739 de lei, puterea reală de cumpărare a pensiei medii s-a majorat cu doar 21,5% faţă de octombrie 1990. În plus, această pensie medie a reuşit să depăşească pentru prima oară inflaţia cumulată abia în ianuarie 2008, atunci când punctul de pensie a fost majorat de la 541 la 581,3 lei, iar indicele pensiei reale, care redă puterea de cumpărare a pensiei, a ajuns la 104,69% din cel corespunzător anului 1990.
Investirea continuă şi la pensie
Fondurile de pensii private sunt obligate prin lege să asigure beneficii cel puţin egale cu suma contribuţiilor participanţilor, minus comisioanele de administrare legale. Obligaţie care se adaugă la interesul lor evident de a obţine randamente mult mai mari, întrucât de acestea depinde direct volumul comisioanelor de administrare încasate. Asta în condiţiile în care sumele acumulate în fonduri nu se pierd în „oala” comună după decesul participanţilor, cum se întâmplă în sistemul public, ci revin moştenitorilor.
Este important de menţionat că procesul de investire a activelor participanţilor nu se încheie odată cu deschiderea dreptului la pensie privată al acestora, respectiv cu finalizarea perioadei de contribuţie. Astfel încât cei care participă acum la sistem îşi vor putea proteja de inflaţie activele acumulate, prin plasamente, şi atunci când vor fi pensionari. Deşi legea privind modalităţile de plată a pensiilor private nu a fost încă elaborată, experienţa ţărilor din regiune, cu sisteme de pensii private obligatorii similare, este grăitoare în acest sens.
Astfel, cu excepţia cazurilor în care foştii participanţi aleg să încaseze printr-o plată unică întregul activ acumulat, în perioada contributivă, în contul lor personal - soluţia cea mai la îndemână, dar şi cea mai riscantă -, cei care aleg să primească pensii sub formă de anuităţi lunare vor beneficia în continuare de serviciile investiţionale ale administratorilor. Activele personale ale acestora din urmă vor fi transferate într-un fond aparte, numit fond de plată, iar în afară de pensia lunară care se transferă sub formă de lichidităţi în conturile bancare ale pensionarilor, restul activelor acumulate continuă să fie investite. Diferenţa este că, dat fiind că beneficiarul este deja pensionar, plasamentele sunt mult mai prudente, fiind vorba exclusiv de cele mai conservatoare instrumente, în special titluri de stat şi depozite bancare.
Statul nu-ţi plăteşte nici cåt ai contribuit!
Prin diminuarea anunţată a valorii punctului de pensie de la 732,8 la 622,9 lei, acesta va fi echivalent nu cu 33,92% din salariul mediu brut lunar pe economie (estimat în legea bugetului la 1.836 lei), ci cu doar 30,73% din acesta, dat fiind că, potrivit ultimelor date ale INS, respectivul salariu a atins, în martie, nivelul de 2.027 de lei pe lună. Asta în timp ce cota totală de CAS, plătită cumulat de angajatori şi salariaţi, este mai mare, respectiv de 31,3% din venitul brut al salariaţilor.
Suma cuvenită la pensie se calculează, potrivit legii, prin înmulţirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie. Punctajul mediu anual este raportul dintre salariul brut al asiguratului şi salariul mediu pe economie, înmulţit cu numărul de ani de contribuţie, totul împărţit la stagiul complet de cotizare fixat prin lege.
Să luăm cazul ipotetic al unui salariat cu un salariu brut lunar constant de-a lungul a 47 de ani de carieră şi de contribuţii la sistem (18-65 de ani), de 4.000 de lei pe lună, dublu faţă de un salariu mediu tot ipotetic constant, de 2.000 de lei pe lună. CAS-ul plătit (31,3%) este de 1.252 de lei pe lună, ceea ce duce la o sumă totală a contribuţiilor de 706.128 de lei. Punctajul mediu realizat este de 2,4 (2 înmulţit cu 47 ani de carieră, totul împărţit la 35 de ani - stagiul complet de cotizare potrivit noii legi a pensiilor), care, înmulţit cu punctul de pensie de 622,9 lei, duce la o pensie lunară de 1.495 de lei. Fără să mai luăm în calcul şi impozitul de 16% pe suma care depăşeşte 1.000 de lei, rezultă că, în ipoteza mai mult decât fericită a încasării pensiei timp de 25 de ani, suma totală primită este de 448.500 lei, adică 63,5% din suma contribuţiilor.
Precedente încurajatoare
Sistemele de pensii private obligatorii similare celui românesc au înregistrat de la lansare şi până în prezent, pe perioade cuprinse între 6 şi 28 de ani, performanţe investiţionale peste rata inflaţiei, fără a fi obligate prin lege să garanteze depăşirea inflaţiei, potrivit studiilor realizate de OECD şi FIAP (Federaţia Internaţională a Administratorilor de Fonduri de Pensii).
În America de Sud, în pofida prăbuşirii din 2008 a randamentelor, din cauza crizei financiare, fondurile din Peru, Chile şi Uruguay înregistrau, la nivelul întregii lor durate de existenţă, de 15, 27 şi respectiv 12 ani, randamente medii anuale ce au depăşit cu peste 7,5% rata inflaţiei.
În Polonia, pilonul II a consemnat un randament real negativ de 17,6% în 2008, însă, cu toate acestea, la nivelul celor nouă ani de activitate, fondurile de pensii obligatorii prezentau un randament investiţional cu circa 6,3% peste inflaţie. În Ungaria, fondurile de pilon II au obţinut în perioada 1998-2008 un randament mediu de 7,5% pe an (122%, cumulat pe toată perioada), în timp ce inflaţia medie anuală din aceeaşi perioadă a fost de 7% pe an (109% cumulat pe 10 ani).