Măsurile de ajustare bugetară au început să se reflecte şi pe piaţa bancară. După ce au început să solicite randamente mai mari pentru titlurile de stat, unele bănci au început să crească dobânzile şi la depozitele atrase de la populaţie, dar şi la credite. De altfel, tendinţa din ultimele luni de reducere a ratelor aferente economiilor şi împrumuturilor a luat o pauză în ultimele săptămâni, pe fondul intensificării crizei.
Mai multe instituţii de credit au profitat rapid de anunţul privind re­in­troducerea impozitului de 16% pe câştigurile din depo­zite bancare pentru a lansa noi tipuri de produse de economisire, cu dobânzi ridicate, pentru a atrage clienţi noi. Astfel, Alpha Bank a anunţat un nou depozit la termen de o lună cu o dobândă netă, neafectată de impozit, de 7,75% în lei şi 3,75% în euro, în timp ce Banca Transilvania este dispusă să plătească mai mult pentru economiile în moneda europeană: 4% pentru sumele depuse pe o pe­rioa­dă de 111 zile. La rândul său, BCR oferă acum dobânzi de până la 8% pentru depozitele în lei constitui­te de clienţii băncii care contractează şi alte produse, în timp ce Bancpost remunerează cu 9% conturile de peste 10.000 de lei, pe o perioadă de patru luni. Conform datelor BNR, dobânda medie plătită de bănci pentru depozitele în lei a scăzut de la 14% anul trecut la 8% în luna aprilie a acestui an şi sub 7% în prezent, în timp ce randamentele medii aferente economiilor în euro au coborât de la 6% la mai puţin de 3% în prezent.

Vom plăti mai mult şi pentru credite
Alte bănci, precum Bancpost sau UniCredit Ţiriac Bank, au început să majoreze, în ultima perioadă, şi costul creditelor, atât ca efect al creşterii dobânzilor la depozitele plătite cli­en­ţilor, cât şi pentru a compensa po­tenţialele pierderi rezultate din eli­minarea prin lege a comisionului de rambursare anticipată a împrumuturilor vechi. În acelaşi timp, cei care au contractat credite în euro, în special imobiliare, cu rata dobânzii ajus­tabilă după indicele EURIBOR, a că­rui tendinţă este de creştere, ar pu­tea plăti în următoarea perioadă rate lunare din ce în ce mai mari. După scăderi-record pe perioada ultimului an, rata EURIBOR la trei luni este aşteptată să urce de la 0,7% în pre­zent la 1,5% anul viitor, conform prog­no­zelor analiştilor de la BCR. Cos­tul împrumuturilor noi în mo­nedă europeană acordate de bănci populaţiei a început să se majoreze uşor încă din martie, ajungând a­cum la aproape 6%, menţinându-se în­să la niveluri mult mai reduse faţă de anii precedenţi, când se situa la 8-9%.

Marja de cåştig rămåne ridicată
Bancherii s-au confruntat cu di­mi­nuarea veniturilor încă de la în­ceputul anului trecut, când principa­la sursă de câştiguri, creditele, a in­trat brusc la apă, în timp ce stocul provizioanelor pe care au fost nevo­iţi să le pună deoparte pentru cre­ditele neperformante a crescut sensibil. Instituţiile de credit au fost salvate însă de ascensiunea bruscă a dobânzilor, mai ales la titlurile de stat, sursă principală de câştig al băncilor mari în ultima perioadă, dar şi la credite şi depozite. Băncile păstrează încă o marjă de câştig în lei (diferenţa dintre dobânda la credite şi cea la depozite) substanţială, de aproape 7 puncte procentuale, la ni­velul anilor 2006-2007, în perioada de avânt al intermedierii financiare. Şi asta în ciuda faptului că, spre deo­sebire de acele vremuri, cererea de credite este acum substanţial mai redusă din cauza recesiunii. Ceea ce înseamnă că există încă suficient spa­ţiu de manevră pentru a ajusta costurile creditelor astfel încât să fie stimulate creditarea, dar şi econo­mi­sirea în acelaşi timp.