La numai o zi de la eşecul moţiunii de cenzură, voturile de loialitate ale parlamentarilor PDL au fost răsplătite în prima şedinţă de Guvern. Executivul a decis să salveze de la faliment adminis­traţiile locale în care aceştia îşi au birourile parlamen­tare, expri­mându-şi disponibilitatea de a le împrumuta 1,5 miliarde de lei cu o dobândă de 6,25%, în condiţiile în care MFP se împrumută pe piaţă la o dobândă de 7%.
Ponderea datoriei publice locale în total datorie publi­că este, în pofida exceselor din ultimii ani, destul de re­dusă, de numai 7%. Restul reprezintă datorie publică guvernamentală. Cu alte cuvinte, la 31 decembrie 2009, nu­mai 10,5 miliarde de lei din to­ta­lul de 148,055 miliarde raportate de MFP ca datorie publică erau contractate de autorităţile locale. Cu toate acestea, multe oraşe de mai mici di­mensiuni sunt ameninţate de creditori cu insolvenţa. Un motiv ar putea fi acela că multe dintre autorităţile locale apelează la împrumuturi fără discernământ şi transparenţă. Pe 25 februarie, MFP a publicat pe site-ul propriu un proiect de modificare a Legii 273/2006 privind finanţele pu­blice locale. „În activitatea de monitorizare a datoriei publice locale, MFP a constatat existenţa unor contracte care constituie datorie publică locală, încheiate de unităţi administrativ-teritoriale fără obţinerea avi­zu­lui Comisiei de Autorizare a Îm­prumuturilor Locale, fapte produse şi din cauza încadrării acestora în ca­tegoria contravenţiilor, şi nu ca in­frac­ţiuni, aşa cum este considerată fo­losirea ori prezentarea de docu­men­te sau date false, inexacte ori in­complete în vederea obţinerii avizului comisiei menţionate“, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a legii, care propune ca responsabilii să fie pedepsiţi cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea exer­ci­tării unor drepturi. Interesant este că tocmai avizul Comisiei de Auto­ri­zare a Împrumuturilor Locale este criticat de FMI în utimul său raport privind stabilitatea sistemului financiar românesc din februarie 2010. Potrivit experţilor Fondului, „dezvol­ta­rea unei pieţe sănătoase a obliga­ţiu­nilor municipale este subminată de hazardul moral, cauzat de percep­ţiile potrivit cărora împrumuturile autorităţilor locale ar beneficia de o garanţie implicită din partea statului, percepţii generate de faptul că aceste împrumuturi pot fi contractate doar cu aprobarea Ministerului Finanţelor Publice”. În plus, arată raportul FMI, un alt motiv de hazard moral este faptul că împrumuturile acordate autorităţilor locale care nu beneficiază de rating din partea agen­ţiilor de specialitate sunt tratate ca expuneri cu grad scăzut de risc la calculul gradului de adecvare a capitalului instituţiilor de credit.

Hazard moral pe bani publici
Culmea este că, invocând tocmai acordul cu FMI, Guvernul a decis să accentueze hazardul moral de pe pieţele financiare. Astfel, Executivul a decis că nu este suficient ca, avi­zând unele cereri de împrumut, să lase impresia că obligaţiunile muni­cipale beneficiază, într-un fel sau al­tul, de garanţia statului, aşa că va îm­prumuta autorităţile locale la o do­bândă mai mică decât cea la care se împrumută chiar el. În plus, nici nu i-a luat mult timp Guvernului să-şi exprime recunoştinţa pentru votul parlamentarilor. A doua zi după eşe­cul moţiunii, a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind reglemen­tarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum şi al­te măsuri financiare. Guvernul in­vo­că în expunerea de motive necesita­tea deblocării activităţii unor ope­ra­tori economici care au de recuperat sume de la autorităţile admi­nistra­ţiei publice locale.
Împrumuturile oferite de MFP au­­to­rităţilor locale par a fi o ofertă de nerefuzat pentru acestea, fiind da­te la o dobândă de 6,25%, cu termen de rambursare de maximum 5 ani şi cu o perioadă de graţie de un an. E ade­vărat că ele vor fi acordate în limita sumei de 1,5 miliarde de lei.
Pentru a aprecia condiţiile favo-ra­bile în care se acordă aceste cre­dite, trebuie precizat că, a doua zi de la adoptarea OUG, MFP a vândut o-bli­ga­ţiuni cu scadenţă la 5 ani (ace­laşi termen cu cel maxim la care îm­prumută autorităţile locale şi fără pe­ri­oadă de graţie de un an) de 284,15 mi­lioane de lei, jumătate din valoa­rea programată, de 600 de mi­lioane de lei, la un randament me­diu de 6,97% pe an. Nivelul maxim al randamentului acceptat de către MFP s-a situat la 6,99% pe an, iar va­loa­rea to­tală a cererii pentru titluri din par­tea băncilor comerciale a fost de 1,019 miliarde de lei.
La licitaţia anterioară pentru astfel de titluri, care a avut loc pe 6 mai, MFP a respins toate ofertele de cum­părare de titluri primite din partea băncilor comerciale. Ministerul Fi­nan­ţelor a organizat în luna iunie alte două operaţiuni pentru vânza­rea de titluri de stat, pe 3 şi 7 iunie, însă în cadrul ambelor licitaţii a res­pins integral ofertele băncilor co­merciale pentru achiziţionarea de titluri de stat, considerând că randamentul solicitat de instituţiile de credit a fost prea ridicat. De altfel, şi în luna mai Trezoreria a respins toa­te ofertele în alte două licitaţii. Suma totală pe care Ministerul Finanţelor a împrumutat-o de la începutul anului prin vânzarea de titluri de stat este de 20,436 miliarde de lei.

MFP stabileşte autorităţile cåştigătoare
Potrivit Guvernului, sumele vor fi împrumutate pentru achitarea obligaţiilor de plată restante înregistrate de acestea la 31 decembrie 2009, faţă de operatorii economici, furnizori de bunuri, servicii şi lu­crări, inclusiv faţă de operatorii economici care prestează serviciul pu­blic de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat, neachitate la data solici­tării împrumutului. De asemenea, sumele obţinute din astfel de împrumuturi se vor utiliza şi pentru stingerea obligaţiilor fiscale restante ale operatorilor economici care au de încasat sume restante de la operatorii economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat.
Culmea e că unităţile administrativ-teritoriale pot contracta aceste împrumuturi numai cu avizul Co­mi­siei de Autorizare a Împrumutu­rilor Locale, care introduce, potrivit FMI, hazard moral în piaţă. MFP va comunica ANAF sumele aprobate unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi lista operatorilor econo­mici furnizori de bunuri, servicii şi lucrări ale căror obligaţii fiscale res­tante se sting în limita acestor sume. În termen de cinci zile lucrătoare de la semnarea convenţiilor, MFP va vira suma aprobată într-un cont distinct deschis pe numele unităţii ad­ministrativ-teritoriale, la unitatea trezoreriei statului unde aceasta este arondată. Aceasta din urmă va vira la rândul său, în termen de cinci zile lucrătoare de la încasarea fondurilor necesare de la MFP, operatorilor economici care prestează serviciul pu­blic de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat, sumele din care vor fi stinse obligaţiile fiscale restante ale furnizorilor acestor operatori economici. Împrumuturile pot fi utili­zate şi pentru stingerea obligaţiilor reciproce, în cazul în care unitatea administrativ-teritorială locală are atât calitatea de debitor faţă de agentul economic, cât şi pe cea de creditor faţă de acesta, pentru creanţele fiscale restante către bugetul local al acesteia, neachitate la data solici­tării, ale agentului economic respectiv. Su­mele destinate stingerii obliga­ţiilor fiscale faţă de agenţii econo­mici şi rămase neutilizate se resti­tuie în contul MFP.
Conform proiectului de ordo­nan­ţă, furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări vor avea posibilitatea să acopere obligaţiile fiscale datorate până la 31 martie 2010, iar dobânda de întârziere calculată până la data stingerii datoriei pentru neplata la termen a ratelor scadente va fi fixată la 0,05% pe zi. Din suma totală de 1,5 miliarde de lei, totalitatea obligaţii­lor datorate de către operatorii economici cu datorii mai mari de 250.000 de lei este de 847,4 milioane de lei.
Ordonanţa este argumentată prin volumul ridicat al plăţilor re­s­tante înregistrate de unităţile ad­mi­nistrativ-teritoriale faţă de operatorii economici care prestează servicii şi lucrări de interes public local şi care determină o serie de datorii pe care aceşti operatori le înregistrează la rândul lor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bu­ge-tele fondurilor speciale.
În cazul în care primăriile nu respectă termenele de rambursare, Ministerul Finanţelor va sista alimentarea bugetelor locale respective cu cote defalcate din impozitul pe ve­nit şi cu sume defalcate din TVA.
Împrumuturile nu vor fi incluse în limitele stabilite pe 2010 pentru fi­nanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din fi­nan­ţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unităţile administrativ-teritoriale.
Interesantă este şi sursa acestor sume, invocată de MFP: venituri din privatizare. Pentru a nu recunoaşte faptul că se va împrumuta la o do­bândă de 7% pentru a da „baronilor locali” şi clienţilor politici bani la una de 6,25%, Executivul susţine că banii împrumutaţi vor fi obţinuţi din privatizări. Lăsând la o parte faptul că privatizările nu se fac de pe o zi pe alta, chiar şi în cazul în care acestea s-ar realiza, în condiţiile existenţei unui deficit bugetar, banii vor proveni tot de pe piaţă, din emisiuni de titluri de stat.