Anul trecut au fost realizaţi doar 59 de km de şosele şi autostrăzi, dar au fost semnate contracte de consultanţă pentru construcţia de drumuri de 13,4 milioane de euro, fără TVA. Anul acesta vor fi probabil construiţi mai puţin de 50 de kilometri, dar au fost deja semnate contracte de consultanţă de 4,5 milioane de euro, la care se adaugă TVA. Avocaţii sunt marii câştigători ai construcţiei de şosele şi autostrăzi. În primele şase luni, ei au „prins” contracte de asistenţă juridică de 1,5 milioane de euro.

De la începutul anului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Na­ţio­nale din România (CNADNR) a semnat 13 contracte de con­sultanţă pentru construcţia drumurilor, cele mai multe pentru asistenţă la exproprierea unor imobile. Firmele de avocatură vor lua sume cuprinse între 80.000 şi o jumătate de milion de euro pentru serviciile oferite, cel mai mare contract - 747.000 de euro - fiind oferit pentru „Asistenţă şi reprezentare juridică  la proiectul de construire a Variantei de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă”. Potrivit documen­taţiei puse la dispoziţie de CNADNR, pe întreg parcursul anului 2009 au fost semnate 14 contracte de consultanţă pentru construcţia drumuri­lor, în valoare totală de 13,4 milioane de euro, fără TVA. Cea mai mare sumă a fost plătită consultantului care a asigurat asistenţa tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie şi documentelor de atribu­ire pentru variantele de ocolire Ştei, Aleşd Sud şi Nord. Pentru acest proiect, consultantul a încasat 5,529 mi­lioane de euro fără TVA. Sume mai mari de un milion de euro au mai primit consultanţii care au ofe­rit asistenţă tehnică pentru pregăti­rea studiului de fezabilitate, detaliilor de execuţie şi documentaţiei de licitaţie pentru variantele ocolitoare din România - 2,8 milioane de euro, la care se adaugă TVA - şi pentru va­rianta de ocolire Ştei - 1,258 milioane de euro, fără TVA. Pentru asistenţă teh­nică, financiară şi juridică la atribuirea şi asistarea autorităţii publice în procesul de atribuire a viitoarelor contracte de concesiune pentru tronsonul Ploieşti-Braşov al autostrăzii Bucureşti-Braşov s-au cheltuit 383.000 de euro, fără TVA.

De la 1 ianuarie 2009 şi până în prezent consultanţa pentru centura Capitalei a înghiţit 3,7 milioane de euro, fără TVA, din care două mi­lioane plătite anul trecut, anul acesta semnându-se contracte de 1,7 mi-lioa­ne de euro. Firmele de avocatură şi-au pus semnătura pe contracte de expropriere, demarate în 2010, de 1,5 milioane de euro, fără TVA.

Consultanţa, 3% din valoarea proiectului
La fiecare pas al constructorilor de drumuri, în România roiesc o mul­ţime de consultanţi. SFin a identificat mai multe tipuri de servicii de consultanţă cerute de CNADNR pentru execuţia unor tronsoane de drum, printre care con­sultanţă pentru proiectare, su­per­vizare a proiec­tării, asistenţă pentru managementul proiectului, expropriere, repre­zentare juridică, consultanţă pentru verificare, asistenţă tehnică pentru angajarea verificatorilor independenţi. „Consul­tan­ţa în proiectele importante este impusă de băncile finanţatoare şi a apărut din dorinţa ca CNADNR să nu fie finanţator, ve­rificator şi re­cep­ţioner al lucrărilor”, a explicat Dorina Tiron, directorul companiei de drumuri, numărul mare de consultanţi implicaţi în proiectele de infrastructură rutieră. Oficialul CNADNR spune că, în acest mo­ment, există două mari tipuri de consultanţă: tehnică, pentru lucrări - care garantează tot, de la întoc­mirea documentaţiei până la calita­tea ma­terialelor, timpul şi calitatea execu­ţiei - şi juridică. De fapt, consultantul este reprezentantul inves­titorului în relaţia acestuia cu toţi factorii implicaţi: proiectanţi, executanţi, furnizori şi prestatori de ser­vicii. Ei ur­măresc realizarea construcţiei în toa­te fazele în conformitate cu prevede­rile contractelor. Pentru fiecare lu­crare primesc însă bani frumoşi. „Consultanţa de am­bele tipuri pentru proiectele mari n-ar trebui să depăşească 3% din valoarea totală. La proiectele de reabili­tare, procentul creşte uşor”, a ară­tat Tiron. Însă pe tronsonul autostrăzii Bucureşti-Plo­ieşti, consultanţii au luat doar anul trecut circa 1% din fondurile alocate proiectului numai pentru supervizarea lucrărilor de execuţie.

Dorina Tiron spune că în trecut calitatea consultanţei era ireproşa­bilă. „Erau profesionişti adevăraţi şi un exemplu în acest sens este dat de proiectul reabilitării DN2 Bucureşti-Iaşi, realizat între 1999 şi 2001, unde toţi cei implicaţi şi-au făcut foarte bine treaba. După aceea toate s-au diluat”, susţine directorul CNADNR. Pentru că nu şi-au îndeplinit angajamentele asumate, compania a înce­put să factureze şi penalităţi consultanţilor. Au existat însă şi cazuri în care consultanţii nemulţumiţi de deciziile CNADNR au cerut arbitraj internaţional, la Curtea de la Paris. Consorţiul DHV/ADO cere acestei instanţe să oblige România la plata câtorva zeci de milioane de euro pentru că i-a fost reziliat contractul în 2008, pentru supervizarea lucră­rilor la varianta de ocolire Deva-Orăş­tie. Speţa este relevantă: din ra­poar­tele emise de verificatori a re­zultat că documentaţia nu înde­pli­nea condiţiile pentru a putea fi aprobată şi ştampilată, iar licitaţia pentru atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor nu s-a putut desfăşura în baza acesteia. Consultantul DHV/ ADO a refuzat să remedieze deficienţele constatate de verificatorii de proiect şi numeroasele încercări ale CNADNR pentru a determina consultantul să-şi îndeplinească obliga­ţiile contractuale au eşuat. În data de 29.07.2008 contractul încheiat cu DHV/ADO a fost reziliat, iar CNADNR a luat decizia de a finaliza corespunzător documentaţia cu re­surse proprii. Iar proiectul a conti­nuat cu mari întârzieri.
În acest caz, de ce nu preia CNADNR atribuţiile consultanţilor, pe bani mult mai puţini?

Se poate şi fără consultanţă externă
Pentru că băncile finanţatoare impun consultanţa externă. Pentru că vor să aibă informaţii despre evo­luţia proiectelor de la oameni din afara companiei naţionale. „Fără consultanţi nu primim bani de la organismele finanţatoare. Finan­ţa­rea este condiţionată, nu putem face altfel”, precizează Dorina Tiron.

Există însă şi un proiect major de infrastructură care evoluează fără consultanţi: autostrada Constanţa-Cernavodă, pentru care contestaţiile s-au ţinut lanţ, împiedicând semna­rea unui contract. „Pe secţiunile Cer­navodă-Medgidia şi Medgidia-Con­stanţa nu am reuşit să ne ale­gem un consultant pentru că suntem într-un litigiu permanent. Acolo lucrăm cu consultanţă proprie, asigurată de CNADNR. Sperăm să fie experienţa care să ne aducă succes şi recunoaş­tere, să demonstrăm că putem face treabă bună şi cu consultanţii companiei, care asigură bunul mers al proiectului”, a arătat directorul gene­ral al CNADNR.

În cursul anului trecut, în Româ­nia au fost construiţi 59 de km de şosele şi autostrăzi, din care 42 km au fost „predaţi” de americanii de la Bechtel la Autostrada Transilvania, după mulţi ani de trudă. Pe lângă acest tronson s-au inaugurat 17 km de şosele de centură, din care 12,6 la fâşia ocolitoare a Timişoarei, iar 4,22 km la Adunaţii Copăceni.
În 2010 proiecţiile sunt descurajante, în sistemul naţional de transport fiind adăugaţi doar alţi 50 de kilometri, dintre care 10 km la Auto­strada Transilvania. Până când construcţia drumurilor se va restarta şi va avea o strategie clară, singurii câş­ti­gători rămân consultanţii, care îşi iau banii fie că se vede asfaltul în pro­iectul în care au lucrat, fie că drumul nu va fi niciodată construit.