O serie de formulări ambigue din legea de echilibrare bugetară asumată de Guvern lasă loc interpretării că persoanele care vor ieşi la pensie după eventuala intrare în vigoare a acesteia vor avea pensii mai mici nu cu 15, ci cu aproape 28%, comparativ cu sumele pe care le-ar fi încasat în condiţiile legislative actuale. Pe de altă parte, Legea de stabilire a unor măsuri în domeniul pensiilor desfiinţează de facto pensiile de serviciu din apărare, ordine publică, siguranţă naţională, magistratură sau diplomaţie, fără însă să abroge legile prin care a fost consfinţit statutul special al acestor pensii.
 
Proiectul de lege pri­vind unele măsuri ne­cesare în vederea re­stabilirii echilibrului bugetar, pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi care a trecut deja de Parlament, în urma căderii la vot a moţiunii de cenzură iniţiate de opozi­ţie, conţine numeroase defec­ţi­uni şi ambiguităţi, pe lângă elementele pasibile de neconstituţionalitate scoase în evi­den­ţă de sesizările adresate de­ja Curţii de profil.
Forma trimisă la promulgare a proiectului, care va şi in­tra în vigoare în ipoteza în ca­re va trece de testul Curţii Con­stituţionale, prevede, la articolul 9 alineatul (1), că, de la data intrării în vigoare a le­gii, „cuantumul brut al pensii­lor cuvenite sau aflate în plată (...) se diminuează cu 15%”.
În plus, la alineatul imediat următor (2), se stipulează că „La determinarea cuantumului brut al pensiilor (...), ce vor fi stabilite sau acordate înce­pând cu data intrării în vigoa­re a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei”.

Consiliul Legislativ acuză
Formulările din lege sunt ambigue şi lasă loc interpre­tării potrivit căreia cei care vor ieşi la pensie după eventuala intrare în vigoare a acesteia vor avea pensii mai mici nu cu 15, ci cu aproape 28%, comparativ cu sumele pe care le-ar fi încasat în condiţiile legislative actuale! Aspectul a fost sesizat şi criticat în avizul la proiectul de lege al Con­si­liului Legislativ, instituţia în­drituită să examineze şi să ana­lizeze proiectele de legi, în ve­derea adoptării, atât cu pri­vi­re la respectarea normelor de tehnică legislativă, cât şi în pri­vinţa legalităţii şi constitu­ţio­nalităţii lor. Astfel, Con­si­liul Legislativ notează, în legă­tură cu articolul din lege citat mai sus, că la alineatul (1) „se menţionează diminuarea cu 15% şi a pensiilor cuvenite, nu doar a celor aflate în plată, iar la alineatul (2) se reduce nive­lul punctului de pensie, pentru pensiile care vor fi stabili­te ulterior intrării în vigoare a legii, la 622,9 lei”.

Scădere cu 28%?
Potrivit Consiliului Legis­la­tiv, „aceste texte ridică ur­mă­toarele probleme: a) dacă re­du­cerea cu 15% pentru pensiile cu­venite de la alineatul (1) vi­zea­ză şi pensiile stabilite potri­vit alineatului (2); b) textul alineatului (2) introduce o altă valoare decât aceea prevă­zută la art. 16 din Legea buge­tu­lui asigurărilor sociale de stat nr. 12/2010, respectiv 732,8 lei;
c) este necesar ca pro­iectul să men­ţioneze ex­pres că dimi­nua­rea cu 15% nu vizează şi pen­siile calculate pe valoa­rea punctului de 622,9 lei”. În consecinţă, Consiliul pro­pune re­for­mularea între­gu­lui articol. Asta pentru că, în caz contrar, există riscul ca persoanele care urmează să iasă la pensie du­pă eventuala intrare în vigoare a proiectului de lege să constate că, în comparaţie cu cât ar fi încasat în condiţiile legis­lative actua­le, sumele pri­mite sunt nu cu 15%, ci cu a­proa­pe 28% mai mici.

Într-adevăr, din cauza am­biguităţii acuzate de Consiliul Legislativ, se poate interpreta că pensiile viitoare nu doar că vor fi calculate pornind de la o valoare a punctului de pensie redusă cu 15% faţă de cea actuală (de la 732,8 la 622,9 lei), dar, pe lângă asta, vor mai suporta şi o reducere suplimentară, cu încă 15%! Astfel, de exemplu, o persoană care îşi încheie acti­vitatea cu punctaj de pensie 2, va suporta o reducere a pensiei brute, comparativ cu cât ar fi încasat dacă ar fi ieşit la pensie înainte de aplicarea legii cu pricina, nu de la 1.465,6 lei la la 1.245,8 lei, ci de la 1.465,6 la 1.058,93 lei. Dacă ne referim la pensia medie brută din sistem (fără să luăm în calcul pensiile agricultorilor), de 736 de lei, aceasta ar urma să scadă la doar 531,77 lei!
De menţionat că avizul Consiliului Legislativ, inclusiv remarcile de mai sus au fost formulate pe forma iniţială a proiectului de lege, aşa cum a fost ea elaborată în primă instanţă de Guvern, iar faptul că forma trimisă la promulgare conţine în continuare formulările criticate demonstrea­ză că Executivul nu a ţinut de­loc seama de observaţiile Con­siliului.

Pensiile speciale se desfiinţează. Nu şi legile lor
Al doilea proiect de lege pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, cel privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prevede că toa­te pensiile speciale urmează să fie recalculate în baza punctajului mediu anual determinat conform Legii 19/2000 pri­vind sistemul public de pensii, astfel încât cuantumul a­ces­tora să reflecte exact nive­lul şi perioadele de contribu­ţie, la fel ca şi pensiile celorlalţi cetăţeni. Proiectul se refe­ră atât la pensiile total necontributive, plătite integral de la bugetul de stat şi în cuantum de 60% din ultimul salariu (ale personalului din apărare, or­di­ne publică şi siguranţă na­ţio­nală), cât şi la cele parţial contributive, care se comple­tează de la bugetul de stat pâ­nă la cuantumul de 80% din ul­timul salariu (ale magistra­ţi­lor, parlamentarilor, diploma­ţilor, aviatorilor etc.).
Problema este însă că pro­iec­tul de lege al Guvernului, deşi modifică radical statutul pensiilor speciale, care devin „pensii în înţelesul Legii 19/ 2000”, nu abrogă actele nor­ma­tive în baza cărora a fost le­gi­ferat statutul aparte al pensiilor de serviciu enumerate mai sus. Aspectul este subliniat şi în contestaţia adresată de PSD Curţii Constituţionale, un­de se arată, citându-se şi din jurisprudenţa Curţii, că „este inadmisibilă existenţa simultană a două acte normative care să reglementeze aceleaşi raporturi juridice”. 

Dat fiind că proiectul de le­ge nu abrogă legile referitoa­re la pensiile speciale (şi, în consecinţă, acestea rămân de drept în vigoare), se instituie un paralelism legislativ, inter­zis prin Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. În consecinţă, prin neabrogarea legi­lor pensiilor speciale, cu toate că noua lege mo­difică radical statutul acestora, se încalcă atât Legea 24/2000, cât şi legile de instituire a respectivelor pensii speciale, ceea ce contravine prin­cipiului constituţional al suprema­ţiei şi obligativităţii respect­ă­rii legilor.

Cum rămåne cu legea unitară de pensionare?
Transformarea pensiilor speciale în pensii „normale” este prevăzută, în exact aceiaşi termeni, şi în proiectul legii privind sistemul unitar de pen­sii publice, aflat în pre­zent în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi care ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianua­rie 2011. Proiectul respectiv, spre deosebire de cel pe care Guvernul şi-a asumat recent răspunderea, are grijă să abro­ge toate legile speciale de pensionare. De ce nu s-a prevăzut această abrogare şi în proiectul asumat recent de Executiv?
Diferenţa majoră între cele două proiecte de lege este a­­ce­ea că legea unitară de pen­sio­­nare prevede nu doar că pensiile to­tal necontributive, plă­­tite integral de la bugetul de stat, din apărare, ordine pu­blică şi siguranţă naţională, vor fi stabilite şi calculate la fel ca pensiile ce­tă­ţenilor „de rând”. În plus, se transferă po­vara chel­tuielilor cu aceste pensii de la bugetele ministe­relor co­res­punzătoare (Apăra­re, Inter­ne etc.) la bugetul asi­gurărilor sociale de stat, alimentat din CAS, buget din ca­re urmează să se plătească ab­solut toate pensiile publice.
În consecinţă, dacă s-ar fi abrogat şi în proiectul asumat de Guvern legile speciale de pensionare, fostele pensii speciale, devenite „pensii în sensul Legii 19/2000”, ar fi trebuit plătite la fel ca toate pensiile reglementate de respectiva le­ge, adică de la bugetul asi­gu­rărilor sociale. Lucru imposibil din punct de vedere financiar, dat fiind că acesta înre­gis­tra, la finalul lunii aprilie, un deficit real (fără subven­ţi­ile de la bugetul de stat) de peste trei miliarde de lei.

Rămâne însă întrebarea: cum va suporta bugetul asigu­ră­rilor sociale majorarea de cheltuieli de anul viitor, când se presupune că se va aplica legea unitară de pensionare? Este evident că obligativitatea in­trodusă de noua lege, de pla­tă a CAS pentru militari şi po­liţişti, nu va putea acoperi tot necesarul suplimentar de ve­nituri pentru plata pensii­lor. În plus, acest CAS va fi o cheltuială în plus pentru bu­ge­tul de stat, deoarece legea prevede că acestor angajaţi li se vor majora corespunzător salariile, pentru ca veniturile lor să nu aibă de suferit de pe urma CAS-ului da­torat. În aces­te condiţii, pare din ce în ce mai probabil că tă­ie­rea pensiilor cu 15% riscă să se prelungească şi după 31 decembrie 2010 şi că Guvernul se va strădui să extindă cât mai mult baza de impunere a CAS.

"Aşa cum eram convins că moţiunea nu va trece, sunt convins că decizia Curţii Constituţionale va fi aceea de a nu declara neconstituţională legea cu privire la reducerea salariilor şi pensiilor"
Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice


"Măsurile de ajustare fiscală sunt prealabile acordului şi trebuie aprobate de Curtea Constituţională. Respectăm acest proces. Este un proces foarte normal. Nu este ceva de care să fim îngrijoraţi"
Caroline Atkinson, purtător de cuvånt al FMI