Spaţiile verzi, la discreţia rechinilor imobiliari!

La adăpostul zgomotului permanent şi asurzitor pen­tru opinia publică produs de con­frun­tările po­li­tice din ultima perioadă, unii parlamentari, sti­mu­laţi de puternice grupuri econo­mice, profită de ne­pă­sarea colegilor lor şi pro­movează legi prin care se dau grave lovituri in­teresului general. Un exemplu elocvent îl con­stituie în acest sens domeniul spa­ţiilor verzi. Treptat, dar sigur, importante avan­suri legislative obţinute în ultimii ani cad sub „se­cu­rea” abrogărilor sau modi­fi­că­rilor interesate, catastrofale însă pentru sănă­ta­tea românilor şi cali­tatea protecţiei mediului. Ră­mâ­nând numai la orizontul lui 2010, înregistrăm deja trei asemenea gra­ve abuzuri. A fost mai în­tâi Legea nr. 54 din 2010 prin care s-au abrogat art. 34(2) şi (3) din Codul Silvic, urmată de Le­gea nr. 71/ 2010 în do­meniul fondului funciar.
În fine, dar cel mai grav, s-a ajuns acum la lipsirea de conţinut a textului art. 71 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, potrivit căruia schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea su­pra­feţelor acestora ori strămutarea lor este i­n­ter­zisă, indiferent de regimul juridic al acestora, iar actele administrative sau juridice emise sau încheiate cu nerespec­tarea acestei interdicţii fiind considerate ca lovite de nulitate absolută. Articolul respectiv a fost introdus prin OUG nr. 114/2007, adoptată la presiu­nea opi­niei publice, exercitată în urma scandalului provocat de tentativa de distrugere a Parcului Bordei din Capitală. Numai că imediat au în­ce­put atacurile împotriva acestui text legal care lovea în in­te­resele rechinilor imobi­liari şi apăra dreptul ce­tă­ţenilor la un minim de spaţiu verde în loca­lităţi. Mai întâi, la nici două luni de la a­doptarea lui, res­pectiv la 12 de­cem­brie 2007, Senatul Ro­mâniei adoptă le­gea de... respingere a OUG nr. 114/ 2007! A urmat contes­ta­rea prevederilor în cauză ca neconstituţionale, ocazie cu care Gu­vernul Ro­mâniei, alături de Avo­catul Popo­rului, a opinat că propria sa or­donanţă ar fi adus atingere conţinutului dreptului de proprietate! Noroc însă cu Curtea Con­stituţională care, spre cinstea ei, interpretând corect Legea funda­men­ta­lă, a respins excepţia ca neîntemeiată! Con­form procedurii parlamentare, la 20 decembrie 2007 legea privind respingerea OUG nr. 114/2007 a fost trimisă Camerei Depu­ta­ţilor, competentă să ia decizia finală. Aici a ră­mas în nelucrare, de teama re­acţiilor din partea so­­cietăţii civile şi cunoscând mai multe forme pâ­nă la 12 mai 2010, când Comisia pentru ad­minis­traţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru eco­logic, întocmind raportul său, a hotărât mai întâi modificarea titlului actului normativ din „Lege pentru respingerea...” în „Lege pentru aprobarea OUG nr. 117/2007”. Numai că vestea bună se o­preşte aici. Pro­ba­bil că tot la presiunile rechi­nilor imobiliari Co­misia a încercat o soluţie de compromis, dar nu a reuşit decât să dobân­dească eti­che­ta de perfidie! Într-adevăr, deşi se menţine textul iniţial, se adaugă unul nou care defineşte spa­ţiile verzi ca fiind „totalitatea tere­nurilor aflate în intra­vilanul localităţilor urbane, inventariate şi eviden­ţiate în registrele locale ale spaţiilor verzi...”. Nu­mai că inventarierea şi în­tocmirea acestor registre nu a început încă, vor costa şi vor dura ani de zile, ceea ce înseamnă amânarea sine die a apli­cării interdicţiei respective! Până atunci, rechinii imobi­liari au liber la distrugere!