Din cauza faptului că există riscul ca proiectul de modificare a legii privind asigurarea obligatorie a locuinţei, aflat în prezent la Senat, să nu fie adoptat de Legislativ până la finalul actualei sesiuni parlamentare, primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei ar putea fi emise în august sau chiar septembrie, nu de la 1 iulie, cum se anunţase iniţial.
„Mă tem că e posibil ca, din cau­za faptului că în această perioadă extrem de dificilă Par­lamentul este extrem de ocupat, forma finală a modificărilor la Legea asigurării obligatorii a locu­in­ţei, fără de care programul nu poate intra în vigoare, nu va fi adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Asta înseamnă că pri­mele poliţe obligatorii ar putea fi emi­se în august sau chiar în septembrie”, a declarat, pentru SFin, directorul ge­neral al Pool-ului de Asi­gu­rare Împo­triva Dezastrelor (PAID), Marius Bulugea. Anterior, în cursul lunii mai, Bulugea avansase ca termen de implementare a obligativi­tă­ţii de asigurare luna iulie sau au­gust „cel târziu”. 

Modificarea legii s-a blocat la Senat
Proiectul de modificare şi completare a Legii 260/2008 privind asi­gurarea obligatorie a locuinţelor, de intrarea în vigoare a căruia depinde startul implementării efective a obli­gativităţii de asigurare, nu a fost încă luat în dezbatere nici de către Senat, în condiţiile în care votul decizional urmează să fie dat de Camera Depu­taţilor. Proiectul a primit, deocamdată, avize favorabile de la Comisia juridică şi de la cea de administraţie publică de la Senat, precum şi raport de trecere pe fond de la Comisia de buget-finanţe.
Totuşi, comisiile senatoriale au adus amendamente importante la forma elaborată de Guvern. Comisia de buget-finanţe a eliminat prevede­rea potrivit căreia suma asigurată o­bligatoriu şi prima aferentă acesteia pot fi modificate anual prin or­din al preşedintelui CSA, în primii cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, în funcţie de suprafaţa locuinţelor, cos­turile de înlocuire şi rata infla­ţiei. Astfel, s-a rămas la forma actuală a legii, care prevede o primă anuală de 20 de euro pentru o acoperire de 20.000 de euro şi de 10 euro pentru o acoperire de 10.000 de euro - ne­mo­dificabile -, cu toate că Banca Mon­dială, sub coordonarea căreia a fost elaborat întregul program, a a­tras atenţia asupra tarifării inadecva­te a riscurilor.
La rândul ei, Comisia juridică a eliminat prevederea potrivit căreia, în cazul unui dezastru natural, proprietarii de locuinţe distruse urmea­ză să încaseze despăgubirile cuve­nite numai după ce reasiguratorii vi­rează indemnizaţia de reasigurare. An­terior, Consiliul Legislativ atrăse­se atenţia, în avizul său, că întâr­zie­rea plăţii despăgubirilor până la pri­mirea sumelor de la reasiguratori face ca protecţia asiguraţilor să aibă un caracter relativ, eludându-se astfel scopul legii.

Mai sunt lucruri de rezolvat în privinţa reasigurării
Comisia juridică a mai scos, prin­tr-un amendament, şi prevede­rea potrivit căreia prima de reasigurare a programului urma să fie plă­tită printr-un împrumut contractat de Mi­nisterul Finanţelor în numele PAID. Astfel încât costurile de reasi­gurare, care, potrivit unor estimări din piaţă, ar putea depăşi 20 de mi­lioane de euro, vor trebui acoperite de asiguratorii membri ai Pool-ului, din resurse proprii. Banca Mon­dială a atras atenţia încă de anul trecut că trebuie clarificată forma sprijinului financiar pe care Guvernul urmează să-l acorde PAID, sub formă de îm­prumut sau de garanţie de stat.
„Negocierile cu reasiguratorii se află în prezent în faza finală, dar lu­crăm încă asupra unor clauze ex­trem de importante, legate de expu­ne­rea maximă a programului şi de acoperirea daunei maxime de către reasigurator, fără de care nu ne pu­tem asuma răspunderea de a dema­ra programul de asigurare obligatorie. Este vorba de siguranţă şi nu sun­tem dispuşi să ne hazardăm pâ­nă nu rezolvăm aceste probleme, mai ales că resursele sunt acelea care sunt”, a arătat Bulugea.
PAID poartă discuţii cu brokerii de reasigurare Willis, AON, Guy Car­penter şi Stellar Re. „Va fi aleasă cea mai bună ofertă din punctul de ve­dere al necesităţilor PAID cu privire la acumularea de risc şi la tariful de primă de reasigurare oferit. Mizăm pe un grad de cuprindere în asigurare, cumulat, în primele 12 luni de funcţionare a obligativităţii, de 20% din totalul celor 8,5 milioane de lo­cu­inţe din România, ceea ce este bi­ne pentru primul an”, spune directorul general al Pool-ului. În Turcia, după 10 ani de funcţionare a unui program asemănător, gradul de cu­prindere a ajuns la 25%.

PAID şi CSA se antrenează de zor
Unitatea de Management a Pro­iec­tului (UMP) de diminuare a ris­cu­rilor în cazul producerii catastrofe­lor naturale din Ministerul Adminis­traţiei şi Internelor (MAI) a finalizat deja un proiect de training şi consultanţă pentru pregătirea introducerii obligativităţii asigurării locuinţelor şi va derula, până la finalul anului, încă două, a declarat, pentru SFin, şe­ful UMP, Ion Vlangar.
„S-a finalizat deja trainingul personalului PAID cu privire la zonele de risc din România şi la punerea la punct a bazei de date centralizate cu locuinţele care urmează să fie cu­prin­se în asigurare, cursurile fiind susţinute de compania RMS Limited India”, spune Vlangar. Anterior, fir­ma realizase, tot la comanda MAI, un studiu integrat privind managementul riscurilor de seism din zona Vrancea.
Potrivit lui Vlangar, în luna septembrie va demara un alt curs de training, susţinut de Willis Ltd, prin care angajaţii PAID vor fi instruiţi cu privire la programele specifice de contabilitate necesare ţinerii evidenţelor programului de asigurare obligatorie a locuinţelor.
„În fine, până în decembrie se va finaliza şi un proiect de consultanţă privind metodologia aplicării legii asi­gurării obligatorii, elaborarea pla­nului de afaceri al PAID, precum şi organizarea unei campanii de informare a populaţiei, la care vor lua par­te atât personalul PAID, cât şi cel al Comisiei de Supraveghere a Asi­gurărilor (CSA)”, adaugă Vlangar. Acest ultim proiect va fi susţinut de Denisa Dumitru, director general al diviziei româneşti a brokerului de reasigurare Stellar Re. Dumitru a mai oferit consultanţă în cadrul unor proiecte similare de asigurare a riscurilor catastrofale în ţări din Europa de Sud-Est, Asia Centrală şi Caucaz, precum şi în Filipine.    

Banca MondialĂ pregĂteŞte
un program regional
Deşi, potrivit declaraţiilor auto­ri­tăţilor, programul românesc de asi­gu­rare a locuinţelor contra dezastre­lor naturale se află pe ultima sută de metri, Banca Mondială speră ca Guvernul României să adere la pro­iectul de constituire a unui Pool In­ternaţional de Asigurare Împotriva Dezastrelor, la care ar urma să participe majoritatea statelor din regiu­nea balcanică a Europei, potrivit unei declaraţii din luna mai a lui Eugene Gurenko, Senior Insurance Officer în cadrul băncii. „România ar putea fi avantajată dacă ar adera, întrucât este expusă la o climă varia­tă, de la caniculă puternică, din cau­za căreia se pot produce incendii, pâ­nă la ploi şi furtuni, care pot aduce daune importante clădirilor şi cultu­rilor agricole”, a spus Gurenko.
Potrivit fişei de prezentare a pro­iectului, scopul Pool-ului este preve­ni­rea impactului material al cata­stro­felor naturale asupra capacităţii fiscale a statelor din regiune, în con­diţiile constrângerilor financiare în creştere cu care se confruntă aceste ţări, din cauza crizei mondiale.  
Gurenko a adăugat că, în cadrul proiectului regional balcanic, distri­bui­rea poliţelor de asigurare urmea­ză să se realizeze prin companiile locale de asigurări. „Aceste poliţe vor acoperi, pe lângă riscul de cutremur, şi riscurile climatice. Administrarea acestui Pool ar urma să fie realizată, pentru început, de guvernele ţărilor acţionare, pentru ca apoi, în termen de cinci ani, acţiunile să fie vândute unor societăţi private. De asemenea, conducerea Pool-ului va fi una independentă politic”, a adăugat expertul Băncii Mondiale.
Până în prezent, şi-au anunţat participarea la acest proiect Albania, Bulgaria, Croaţia, Muntenegru, Bos­nia-Herţegovina şi Serbia. Pool-ul ar fi trebuit înfiinţat încă din aprilie 2009, însă agravarea crizei a amânat planurile iniţiale.

Românii sunt slab sau deloc informaţi
Circa 40% din proprietarii din România agreează ideea introducerii obligativităţii de asigurare a locuinţelor, iar 25% sunt parţial de acord cu această iniţiativă, cu toate că aproape trei sferturi (72%) din aceştia sunt puţin sau deloc informaţi cu privire la asigurările de locuinţe. Concluziile aparţin unui studiu efectuat în luna mai de GfK România, care a luat în calcul răspunsurile a 955 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, proprietare de locuinţe.
„Datele studiului arată că 27% din respondenţi consideră ca fiind utilă o astfel de poliţă, iar 18% sunt de acord să încheie o poliţă suplimentară, facultativă”, potrivit analistului GFK România, Diana Pâncescu. Persoanele cele mai interesate de asigurarea obligatorie a locuinţei au studii superioare, câştigă peste media populaţiei, deţin o poliţă auto şi alte produse financiare. De asemenea, cei mai interesaţi sunt proprietarii cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. „Interesul începe să scadă în rândul persoanelor de peste 50 de ani şi se reduce puternic în cazul celor de peste 60 de ani”, a mai spus Pâncescu.
55% din respondenţi au apreciat că incendiul este cel mai mare risc la care este expusă locuinţa lor, în timp ce, într-o proporţie uşor mai redusă, au fost menţio­nate riscurile acoperite pe poliţa obligatorie, respectiv cutremurul, inundaţiile şi alunecările de teren.

"Mizăm pe un grad de cuprindere în asigurare, cumulat, în primele 12 luni de funcţionare a obligativităţii, de 20% din totalul celor 8,5 milioane de locuinţe din România, ceea ce este bine pentru primul an"
Marius Bulugea, director general al PAID