Retragerile de numerar cu cardul în străinătate sunt de până la zece ori mai costisitoare decât în ţară
România a fost avertizată de Comisia Europeană, prin procedura de infringement, că nu a aplicat în totalitate prevederile comunitare privind serviciile de plăţi. Reprezentanţii băncilor spun că respectă noile norme europene, transpuse deja în legislaţia naţională, problema fiind doar lipsa din legislaţie a unor măsuri prudenţiale. Cu toate acestea, din punctul de vedere al clienţilor băncilor, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Plăţile externe în euro se procesează încă într-un timp prea îndelungat, iar comisioanele sunt mult mai mari decât cele interne, încălcându-se astfel principiile comunitare privind uniformizarea taxelor între ţările membre.
Comisia Europeană a cerut României şi altor patru state membre să implementeze complet în legislaţia naţională, în cel mult două luni, directiva serviciilor de plată, care pregăteşte introducerea Sistemului Unic de Plăţi în Europa (SEPA). Scopul acesteia este ca plăţile electronice între ţările europene (transferuri bancare, serviciul de plată automată a facturilor - direct debit şi plăţile cu cardul) să devină la fel de simple, ieftine şi sigure cum sunt cele efectuate pe plan local, în interiorul unui stat membru.
În ţara noastră, prevederile directivei au fost transpuse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 113/2009. Cum influenţează decizia autorităţilor europene piaţa bancară românească şi pe clienţii acesteia? „Înţeleg demersul Comisiei Europene ca făcând referire la reglementările secundare privind cerinţele prudenţiale legate de instituţiile de plată”, spune Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank. „În opinia mea, ar fi interesant de văzut de ce, din punctul de vedere al Comisiei, nu se consideră că Regulamentul BNR 21/ 2009 privind instituţiile de plată nu acoperă pe deplin zona aceasta de reglementare. Din textul Comisiei înţelegem că nu este vorba despre transpunerea incompletă a Directivei”, adaugă aceasta. „Este adevărat, prevederile OUG 113/2009 nu au avut în vedere în totalitate observaţiile comunităţii bancare, însă în marea lor majoritate se regăsesc în textul ordonanţei şi credem că vor fi totuşi incluse în lege”, adaugă reprezentanta CEC Bank.
Comisioane între 34 şi 252 de euro anual
Noile obligaţii privind realizarea plăţilor se referă în principal la uniformizarea procedurilor de furnizare a acestora într-un mod cât mai transparent şi eficient. Însă scopul final este acela de stimulare a competiţiei, anularea barierelor dintre ţări şi, în final, realizarea de economii. „Zona unică de plăţi europene” ar trebui să scutească bugetul ţărilor europene de 50-100 de miliarde de euro, dacă respectivele prevederi sunt aplicate eficient. „Obiectivul principal este acela de a face plăţile transfrontaliere (cross-border) la fel de simple, sigure şi ieftine precum cele din cadrul fiecărei ţări membre”, precizează un document al Comisiei Europene. Până acum, fiecare stat avea propriile reguli, costurile anuale pentru realizarea transferurilor ridicându-se la 2-3% din PIB. Comisioanele aferente plăţilor pe care le achită anual clienţii din diverse ţări diferă foarte mult, de la 34 la 252 de euro. De exemplu, un transfer de bani se poate realiza în unele state fără niciun cost, în timp ce în altele băncile pot impune o taxă de până la 10 euro. Prin implementarea unei pieţe libere transfrontaliere, clienţii vor beneficia de mai mulţi furnizori de servicii, putând astfel realiza economii importante.
E scump să folosim cardul în străinătate
Efectele noii legislaţii europene au început să se observe şi în România, cu toate că ţara noastră nu face parte încă din zona monedei unice: pe piaţă au apărut furnizori străini de servicii de plăţi care concurează băncile locale. Acestea, la rândul lor, se văd obligate să-şi ajusteze tarifele pentru a face faţă competiţiei. Astfel, în cazul plăţilor cu cardul în străinătate, se observă deja o diferenţiere importantă chiar între ofertele primelor bănci româneşti. De exemplu, deţinătorii de carduri emise de BCR achită, când retrag numerar de la bancomatele din străinătate, un comision (0,75% + 4,5 lei) identic cu cel perceput la ATM-urile altor bănci din ţară. Iar dacă se utilizează bancomatele subsidiarelor grupului din alte ţări europene, taxa este similară celei practicate de BCR în România. În schimb, comisioanele percepute de cele mai multe instituţii de credit româneşti pentru retragerile de numerar cu cardul din străinătate au rămas mult mai ridicate: între 1 şi 2,5% din suma utilizată, adică de până la zece ori mai mult decât în ţară.
