Din 21 iunie, Săptămâna Financiară şi Editura Curtea Veche vă provoacă să descoperiţi secretele istoriei unuia dintre cele mai cunoscute şi controversate ordine religioase. Volumul „Iezuiţii. Misiune, mituri şi istorie”, semnat de istoricul Jonathan Wright, urmăreşte pas cu pas destinul membrilor „Societăţii lui Isus”, de-a lungul unor epoci de profunde prefaceri religioase, sociale şi culturale, în care creştinismul s-a răspândit tot mai mult, iar noile convingeri ştiinţifice au început să aibă parte de recunoaşterea cuvenită, fiind treptat acceptate de Biserică.
„Fie că era iubită sau detestată, „Societatea lui Isus” nu putea fi ignorată. Ea avea să perturbe siguranţa şi ierarhia Bisericii Catolice, să transforme peisajul cultural, spiritual şi religios al Europei şi să intervină în diverse controverse ale Reformei, constituirii imperiilor, Iluminismului şi Revoluţiei. Bătălia pentru adjudecarea istoriei acesteia a fost dintotdeauna strânsă”, susţine Jonathan Wright.
Lucrare istorică documentată şi structurată exemplar, „Iezuiţii. Misiune, mituri şi istorie” se citeşte cu plăcere şi interes, mai cu seamă datorită stilului scriitorului care, fără a renunţa la rigoare, tratează tema călugărilor aflaţi în serviciul direct al papei într-o manieră incitantă.
„Timp de aproape cinci secole, iezuiţii au fost o prezenţă influentă şi turbulentă în istoria mondială — şi nu doar ca evanghelişti, teologi sau intermediari ai clericilor. Ei au fost curteni rafinaţi la Paris, Beijing sau Praga, care le spuneau regilor când să se căsătorească, când şi cum să meargă la război, care slujeau ca astronomi ai împăraţilor chinezi şi erau preoţi militari pentru armatele nipone ce invadau Coreea. După cum se poate presupune, au oferit sacramente şi omilii şi au educat oameni precum Voltaire, Castro, Hitchcock şi Joyce. Tot ei au fost şi crescători de oi în Quito, proprietari de plantaţii în Mexic şi în Statele Unite de dinainte de război, viticultori în Australia. Societatea avea să înflorească în lumea literelor, artelor, muzicii şi ştiinţei, teoretizând despre dans, boli şi legile electricităţii sau ale opticii. Iezuiţii aveau să se lupte cu provocările lui Copernic, Descartes şi Newton, iar 35 de cratere de pe suprafaţa Lunii aveau să poarte numele unor cercetători iezuiţi”, spune Jonathan Wright.
Istoria iezuiţilor începe în 1541. Călugărul Francisc Xavier este considerat membrul fondator şi cel dintâi mare misionar al Societăţii lui Isus. Xavier a călătorit de-a lungul întregii sale vieţi, predicând şi botezând în India, Insulele Moluce şi Japonia, având grijă de leproşi şi confruntându-se cu budiştii, ridiculizând obiceiurile ciudate şi cultivând sufletele. Deşi exista doar de 12 ani la moartea lui Francisc Xavier, „Societatea lui Isus” se remarcase deja ca fiind cel mai răsunător şi cel mai provocator ordin religios care a aparţinut vreodată Bisericii Catolice, susţine Wright. „În curând avea să îşi anunţe pretenţia de a fi o adevărată forţă, în amvon şi confesionar, în laborator şi în observator, în salon şi în academie, în cele mai înalte bastioane ale puterii politice, iar cariera evanghelică exotică a lui Xavier avea să fie prima poveste iezuită de succes. Călătoria sa postumă prin istorie, o călătorie a mutilării, a sfinţeniei şi a memoriei, avea să fie încă şi mai extraordinară”, afirmă autorul.
JONATHAN WRIGHT s-a născut în Harlepool, Marea Britanie în 1969. A studiat la Universităţile St. Andrews, Pennsylvania, Oxford, unde şi-a luat doctoratul în istorie în 1998. A mai publicat cartea God’s Soldiers (2004).