Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului Uniunii Europene, a anunţat la finalul summit-ului european de vară care a avut loc joi, 17 iunie, că guvernele din toate statele membre vor face publice, în a doua parte a lunii iulie, rezultatele testelor de stres la care vor fi supuse bilanţurile contabile ale băncilor în perioada următoare. Scopul acestei decizii este creşterea încrederii investitorilor în sistemul financiar european.
Spre deosebire de testele de stres realizate anul trecut în Europa la nivelul întregului sector bancar, noile evaluări vor viza, conform delcaraţiilor mai multor lideri europeni, fiecare instituţie financiară în parte.
Decizia liderilor europeni de a face publice rezultatele testelor de stres vine după ce guvernul spaniol a luat deja această msură pentru a diminua temerile care planează asupra sectorului bancar din această ţară şi care pun presiune asupra dobânzilor la care acesta este nevoit să îşi finanţeze deficitul bugetar.
Josef Akerman, directorul executiv al Deutsche Bank, a criticat decizia de a publica rezultatele testelor de stres, pe motiv că, în absenţa unui ajutor guvernamental, ea ar putea reduce încrederea în anumite instituţii financiare mai vulnerabile, iar Asociaţia Germană a Băncilor s-a arătat într-un comunicat de presă îngrijorată de posibilitatea interpretării greşite a rezultatelor.
Axel Weber, guvernatorul Bundesbank, şi favoritul pentru succesiunea la conducerea BCE după încheierea mandatului lui Jean-Claude Trichet, a declarat că noile teste de stres trebuie să fie mai comprehensive şi să cuprindă mai multe scenarii de risc, inclusiv posibilitatea unei crize a datoriei suverane. Şi FMI s-a raliat apelului la mai multă transparenţă privind starea sistemului financiar european, subliniind într-un comunicat că în condiţiile crizei datoriei suverane declanşate în Grecia este nevoie de mai multe informaţii privind expunerea băncilor la creanţele emise de diverse guverne europene.
În urmă cu un an, guvernul Statelor Unite a făcut publice rezultatele testelor de stres realizate pe 19 mari bănci americane, după care a capitalizat cu bani publici băncile cu probleme. Decizia de atunci a autorităţilor americane a contribuit la ameliorarea încrederii în sistemul financiar din SUA şi a provocat o apreciere susţinută a acţiunilor băncilor şi companiilor financiare cotate la bursă.
