Ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherty, susţine că instituirea unei taxe globale bancare distrage atenţia de la problema fundamentală privind asigurarea unor rezerve minime obligatorii care să permită contribuabililor să nu mai achite pe viitor pierderile băncilor.
Miniştrii de finanţe şi gu­vernatorii băncilor centrale din ţările G-20 nu au  ajuns la o înţelegere privind impunerea unei taxe globale asupra băncilor şi stabilirea unor noi rezerve minime obligatorii, cu oca­zia reuniunii care a avut loc între 3 şi 5 iunie la Busan, în Coreea de Sud.
Eşecul discuţiilor scade drastic şan­­sele ca liderii G-20 să semneze un acord pe aceste teme la summit-ul de la Toronto (Canada) din 26-27 iu­nie. Oficialii G-20 nu au făcut mai multe progrese nici în ceea ce pri­veş­te stabilirea unui calendar pentru renun­ţa­rea la măsurile excep­ţio­nale de sti­mulare fiscală şi monetară şi atenua­rea dezechilibrelor econo­mice globa­le între ţările cu deficite de cont cu­rent şi ţările cu surplusuri externe.

UE vs Canada, Australia şi Brazilia
Deşi divergenţele pe tema taxării băncilor au ieşit la iveală cu ocazia reuniunii de la Busan, ele au apărut încă de la summit-ul G-20 din sep­tem­brie 2009, organizat la Pitts­burgh, în Statele Unite.
Canada, Australia şi Brazilia şi-au exprimat încă de atunci opo­zi­ţia faţă de ideea instituirii unei taxe globale asupra sectorului bancar. La reuniunea din Coreea de Sud, ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherty, a devenit purtătorul neoficial de cu­vânt al grupului, decla­rând tranşant că nu există un acord privind instituirea unei taxe glo­ba­le bancare şi că aceasta reprezintă o distragere a aten­ţiei de la problema fundamentală privind asigura­rea unor rezerve minime obligato­rii su­ficiente, astfel încât contribuabilii să nu mai achite pe viitor pier­de­rile băncilor.
În schimb, liderii europeni s-au arătat decepţionaţi faţă de lipsa de entuziasm cu care partenerii G-20 privesc ideea instituirii unei taxe ban­care globale. Cu două săptămâni în urmă, Comisia Europeană a propus instituirea unei taxe pe bilan­ţu­rile contabile ale băncilor şi crearea unui fond european cu sumele astfel obţinute pentru a finanţa salvarea de la faliment a băncilor în cazul u­nor noi turbulenţe în sectorul financiar. Ideea este îmbrăţişată de Fran­ţa, Germania şi Marea Britanie, în timp ce Suedia a pus deja în aplicare un astfel de plan. 
Într-un raport redactat la cererea G-20, FMI recomandă instituirea unei taxe pe profiturile şi pasivele băn­cilor, exceptând depozitele, pentru a finanţa costul unor viitoare sal­vări de la faliment a sectorului bancar. În Statele Unite, propunerile de in­stituire a unei taxe bancare au ră­mas deocamdată în stadiul de pro­iect, iar Timothy Geithner, secreta­rul Trezoreriei SUA, a recunoscut la întâlnirea din Busan că nu există un consens privind adoptarea acestei măsuri în cadrul G-20. 

Noi reguli privind rezervele obligatorii de capital
Comunicatul de la finalul reu­niu­nii G-20 din Busan subliniază im­­­portanţa reformării rezervelor mini­me obligatorii şi afirmă că noi­le re­guli vor fi definitivate în no­iem­brie 2010 şi vor intra în vi­goa­re la sfâr­şi­tul lui 2012. Re­pre­zen­tanţii sec­torului bancar au criticat proiectul aflat actualmente în discuţie, sus­ţi­nând că impune costuri prea ridicate şi va avea ca efect limitarea creşterii economice.
În opinia bancherilor, noile re­guli privind rezervele minime vor afecta în mod disproporţionat sectorul bancar, deoarece în UE acesta furnizează cea mai mare parte din cre­ditul de pe piaţa financiară, în timp ce bancherii americani con­si­deră că efectul negativ va fi şi mai pu­ternic în cazul lor, deoarece anumite active folosite doar în SUA nu vor fi­gura în noile definiţii privind ca­pi­ta­lul, propuse de Comitetul Basel.

Germania şi Franţa cer interzicerea tranzacţiilor short în UE
Germania şi Franţa au solicitat Co­misiei Europene, la mijlocul săptă­mânii trecute, inter­zi­cerea la nivel comunitar a tranzacţiilor short cu acţiuni în lipsă şi cu CDS-uri fără activ suport. În scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, cer acce­le­rarea reformei privind reglementarea pieţelor financiare. Guvernul de la Berlin a decis în mod unilateral luna trecută să interzică aceste instrumente financiare consi­derate spe­culative, provocând mai multă incertitudine pe pieţele de capital şi accele­rând deprecierea euro.