În preajma marcării Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie), două prestigioase universităţi americane, Yale şi Columbia, au dat publicităţii Indexul de Performanţă Environmentală (Environmental Performance Index - EPI) 2010, document care evaluează şi relevă nivelul preocupărilor şi rezultatele acestora în protejarea şi conservarea elementelor şi factorilor de mediu.
EPI propune o ierarhizare a 163 de ţări în funcţie de 25 de indicatori de performanţă, de-a lungul a 10 categorii de politici, acoperind problemele de sănătate a mediului şi viabilitate a ecosistemului. De menţionat că aceşti indicatori asigură un standard la nivel naţional în vederea stabilirii obiectivelor de politică environmentală de către guverne. Metoda de „apropiere faţă de ţintă” a EPI facilitează comparaţiile între state diferite, precum şi analiza modului în care comunitatea globală acţionează în mod colectiv asupra fiecărei probleme în parte.
Cu aceste precizări „metodologice”, să trecem la prezentarea unor rezultate concrete asupra „scorurilor” înregistrate de statele analizate, constând într-un punctaj acordat pe o scală de la 1 la 100. În această perspectivă, România este clasată pe locul 45, cu 67 de puncte, în frunte situându-se Islanda (93,5 puncte), iar ultima, cu numai 32, 1 punct, e Sierra Leone. În eşalonul primelor 10 state performante environmental, găsim ţări europene cunoscute pentru standardele lor ecologice înalte: Elveţia (locul 2, cu 89,1 puncte), Suedia (poziţia 4, cu 86 de puncte), Norvegia (5, cu 81,1 puncte), Franţa (78,2 puncte şi locul 7) sau Austria (nivelul 8 şi 78,1 puncte), dar şi ţări precum Costa Rica (pe un meritoriu loc 3, cu 86,4 puncte), Mauritius (plasat pe poziţia 6, respectiv cu 80,6 puncte) sau Cuba, cu al său loc 9 (78,1 puncte). Un loc modest - 61, cu 63,5 puncte - ocupă SUA, iar printre „codaşii” clasamentului întâlnim China (locul 121, cu 49 de puncte), India (poziţia 123, cu 48,3 puncte) şi Pakistanul (poziţia 125, cu 48 de puncte).
Dintr-o altă perspectivă, înaintea României se plasează, printre altele, Slovacia, Letonia, Republica Cehă, Albania, Croaţia, dar şi Bhutan sau Algeria, iar după noi, Estonia, Polonia, Bulgaria sau Grecia.
Revenind la situaţia ţării noastre, sectorul cel mai bine cotat, cu acordarea punctajului maxim de 100, este cel al pădurilor - modificările gradului de acoperire forestieră -, cu o scădere a nivelului acestuia, şi valoarea ca materie primă a sa -, cu o scădere de 1.0 de la indicele temporar 2 la indicele temporar 1 şi cu o valoare brută de 1.00067. La polul opus se află efectele poluării aerului asupra ecosistemelor, sector pentru care s-au primit numai 46,11 puncte.
Pe cele două componente majore ale studiului, performanţa românească de mediu a fost evaluată la 72,67 puncte în privinţa sănătăţii mediului, respectiv cu 61,34 puncte pentru vitalitatea ecosistemelor.
Desigur, cuantificările predominant statistice şi evaluările bazate pe date oficiale trebuie privite cu circumstanţierile cuvenite. În orice caz, un loc 45 din cele 163 de ţări vizate şi în condiţiile în care cifrele reţinute sunt evident superioare datelor realităţii ar trebui să constituie un semnal îngrijorător pentru starea şi sănătatea mediului din România.
