Criza datoriilor publice ameninţă şi pensiile private
de Adrian Mosoianu in pe 11 Iunie 2010, 18:01
Legislaţia românească e permisivă cu titlurile de stat din România, Spania sau Portugalia, dar strâmbă din nas la Elveţia sau Australia
Potrivit normelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), administratorii pot investi fără limite în titluri de stat româneşti, deşi acestea au fost retrogradate de acum doi ani la statutul de junk. Până să ajungă şi ele - târziu, în aprilie 2010 - la „coşul de gunoi” al agenţiilor de rating, legislaţia nu interzicea fondurilor de pensii să facă plasamente nici în obligaţiuni greceşti.
Statele emitente de obligaţiuni suverane, care au fost considerate în mod tradiţional a fi de tip investment grade (cu risc redus de neplată a datoriilor - n.r.), se menţin din ce în ce mai greu în această categorie, iar criteriul de apartenenţă geografică nu mai este relevant, este de părere Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii Private.
Riscul creşte, dobånzile scad
„Criteriul de eligibilitate al emisiunilor suverane ar trebui să fie dat doar de condiţia de a fi considerate investment grade de două agenţii de rating de top, cum ar fi Moody’s şi S&P, şi nu de apartenenţa lor la un spaţiu geografic sau economic”, susţine Crăciun, într-o prezentare din cadrul Forumului Internaţional Asigurări - Reasigurări de la Sinaia 2010.
Spania şi-a pierdut recent ratingul maxim AAA, din cauza problemelor cu deficitul şi datoria publică, iar cel al Portugaliei a fost şi el retrogradat, din aceleaşi motive.
Crăciun a mai avertizat că dobânzile instrumentelor cu venit fix vor continua să scadă, ceea ce va duce la reducerea randamentelor anuale ale fondurilor de pensii, comparativ cu nivelurile înregistrate până acum.
„Gunoiul” romånesc e mai bun decåt cel mondial
În prezent, fondurile pot investi până la 70% din active în titluri de stat din România, state membre ale UE sau aparţinând Spaţiului Economic European (SEE), până la 15% în obligaţiuni guvernamentale ale SUA, Canada sau Japonia şi doar maximum 5% în datoria suverană a altor state. În plus, potrivit normelor CSSPP, administratorii pot investi numai în obligaţiuni din state care au primit din partea agenţiilor de rating internaţionale calificativul investment grade, ceea ce înseamnă că, din aprilie 2010, fondurile au interdicţie la obligaţiunile din Grecia, retrogradată atunci sub acest calificativ.
Însă de la această prevedere sunt exceptate obligaţiunile româneşti, în care, cu acceptul Comisiei, fondurile pot plasa temporar şi 100% din activele lor, cu toate că, la sfârşitul lui 2008, S&P şi Fitch au coborât ratingul suveran al României în categoria junk, nerecomandată pentru investiţii.
Ghinion: elveţienii n-au vrut în råndul Europei!
În legislaţia românească, titlurile emise de state care prezintă riscuri majore de credit, dar care nu şi-au pierdut încă ratingul investiţional, cum ar fi Spania sau Portugalia, sunt considerate mai sigure decât obligaţiunile similare ale Elveţiei. Asta pentru că, din cauza faptului că locuitorii Ţării Cantoanelor au respins prin referendum, în 1992, aderarea ţării la SEE, Elveţia este considerată stat terţ, iar pentru datoria sa suverană se aplică limita de investire de 5% din active.
Elveţia se clasează pe locul 8 într-un clasament de 66 de locuri al celor mai siguri emitenţi de obligaţiuni suverane, cu o primă suplimentară de risc (CDS) de doar 0,378%. Prima de risc a Spaniei este de 5,7 ori mai mare, iar cea a Portugaliei - de peste 9 ori.
Datoria publică a Elveţiei este de sub 50% din PIB, iar statul a avut surplus bugetar de 0,7% din PIB în 2009 şi estimează un deficit de doar 1,2% anul acesta. Alte state din afara UE sau SEE cu risc scăzut al datoriei suverane sunt Hong Kong (datorie publică de 18,10% din PIB) sau Australia (18,60%).
Fondurile de pensii nu sunt depozite de mărfuri
Administratorilor ar trebui să li se permită să investească în fonduri de investiţii care oferă expunere la pieţele de mărfuri, întrucât deţinerea fizică de mărfuri, impusă de legislaţia în vigoare, nu este realistă, este de părere Radu Crăciun (foto). „Fondurile de pensii au nevoie de expunere mai mare pe active necorelate sau corelate negativ şi care pot oferi randamente relativ mari pe termen lung, iar pe termen lung, presiunea cererii pe piaţa mărfurilor va rămâne prezentă”, arată acesta. Fondurile de pensii pot investi până la 3% din activele lor în petrol, bumbac, cafea, grâu, cupru, aluminiu, zinc sau metale preţioase, tranzacţionate pe burse reglementate specializate din UE şi SUA.
Statele emitente de obligaţiuni suverane, care au fost considerate în mod tradiţional a fi de tip investment grade (cu risc redus de neplată a datoriilor - n.r.), se menţin din ce în ce mai greu în această categorie, iar criteriul de apartenenţă geografică nu mai este relevant, este de părere Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii Private.
Riscul creşte, dobånzile scad
„Criteriul de eligibilitate al emisiunilor suverane ar trebui să fie dat doar de condiţia de a fi considerate investment grade de două agenţii de rating de top, cum ar fi Moody’s şi S&P, şi nu de apartenenţa lor la un spaţiu geografic sau economic”, susţine Crăciun, într-o prezentare din cadrul Forumului Internaţional Asigurări - Reasigurări de la Sinaia 2010.
Spania şi-a pierdut recent ratingul maxim AAA, din cauza problemelor cu deficitul şi datoria publică, iar cel al Portugaliei a fost şi el retrogradat, din aceleaşi motive.
Crăciun a mai avertizat că dobânzile instrumentelor cu venit fix vor continua să scadă, ceea ce va duce la reducerea randamentelor anuale ale fondurilor de pensii, comparativ cu nivelurile înregistrate până acum.
„Gunoiul” romånesc e mai bun decåt cel mondial
În prezent, fondurile pot investi până la 70% din active în titluri de stat din România, state membre ale UE sau aparţinând Spaţiului Economic European (SEE), până la 15% în obligaţiuni guvernamentale ale SUA, Canada sau Japonia şi doar maximum 5% în datoria suverană a altor state. În plus, potrivit normelor CSSPP, administratorii pot investi numai în obligaţiuni din state care au primit din partea agenţiilor de rating internaţionale calificativul investment grade, ceea ce înseamnă că, din aprilie 2010, fondurile au interdicţie la obligaţiunile din Grecia, retrogradată atunci sub acest calificativ.
Însă de la această prevedere sunt exceptate obligaţiunile româneşti, în care, cu acceptul Comisiei, fondurile pot plasa temporar şi 100% din activele lor, cu toate că, la sfârşitul lui 2008, S&P şi Fitch au coborât ratingul suveran al României în categoria junk, nerecomandată pentru investiţii.
Ghinion: elveţienii n-au vrut în råndul Europei!
În legislaţia românească, titlurile emise de state care prezintă riscuri majore de credit, dar care nu şi-au pierdut încă ratingul investiţional, cum ar fi Spania sau Portugalia, sunt considerate mai sigure decât obligaţiunile similare ale Elveţiei. Asta pentru că, din cauza faptului că locuitorii Ţării Cantoanelor au respins prin referendum, în 1992, aderarea ţării la SEE, Elveţia este considerată stat terţ, iar pentru datoria sa suverană se aplică limita de investire de 5% din active.
Elveţia se clasează pe locul 8 într-un clasament de 66 de locuri al celor mai siguri emitenţi de obligaţiuni suverane, cu o primă suplimentară de risc (CDS) de doar 0,378%. Prima de risc a Spaniei este de 5,7 ori mai mare, iar cea a Portugaliei - de peste 9 ori.
Datoria publică a Elveţiei este de sub 50% din PIB, iar statul a avut surplus bugetar de 0,7% din PIB în 2009 şi estimează un deficit de doar 1,2% anul acesta. Alte state din afara UE sau SEE cu risc scăzut al datoriei suverane sunt Hong Kong (datorie publică de 18,10% din PIB) sau Australia (18,60%).
Fondurile de pensii nu sunt depozite de mărfuri
Administratorilor ar trebui să li se permită să investească în fonduri de investiţii care oferă expunere la pieţele de mărfuri, întrucât deţinerea fizică de mărfuri, impusă de legislaţia în vigoare, nu este realistă, este de părere Radu Crăciun (foto). „Fondurile de pensii au nevoie de expunere mai mare pe active necorelate sau corelate negativ şi care pot oferi randamente relativ mari pe termen lung, iar pe termen lung, presiunea cererii pe piaţa mărfurilor va rămâne prezentă”, arată acesta. Fondurile de pensii pot investi până la 3% din activele lor în petrol, bumbac, cafea, grâu, cupru, aluminiu, zinc sau metale preţioase, tranzacţionate pe burse reglementate specializate din UE şi SUA.