Comorile pierdute ale omenirii, de la Sfântul Graal la bijuteriile ţarilor

Din 10 iunie, Săptămâna Financiară vă provoacă să porniţi pe urmele celebrului Indiana Jones şi să descoperiţi „Comorile pierdute ale omenirii, de la Sfântul Graal la bijuteriile ţarilor”. Volumul semnat de Richard Bessière vă va purta într-un periplu fascinant pe toate continentele, oceanele şi mările lumii, pe urmele unor comori aproape legendare: Chivotul Legii, miticul Eldorado, tezaurul incaş, diamantul albastru al lui Ludovic al XIV-lea, comoara faimosului pirat Barbă Neagră, budoarul secret al Ecaterinei cea Mare, Cartea lui Thot.
Cum găseşti o comoară ascunsă? Introducerea cărţii este un mic ghid destinat celor fascinaţi de aventură. Richard Bessière vă prezintă, pas cu pas, etapele pe care trebuie să le parcurgeţi pentru a descoperi o comoară. Dacă hazardul sau intuiţia nu funcţionează, puteţi oricând să apelaţi la magie şi ştiinţe oculte, consideră autorul. Lumânările magice, mandragora, radiestezia, nuieluşa de alun sau pendulul sunt doar câteva dintre instrumentele care vă pot proteja şi vă pot oferi informaţii despre comorile pe care le căutaţi. Atenţie însă!  „Există comori blestemate, dar şi comori interzise. Toate au ceva magic, ce ţine de legi şi reguli ce nu aparţin lumii reale”, susţine Bessière. Iar cei care îndrăznesc să nesocotească avertizările sunt aspru pedepsiţi. Este cazul speologilor care s-au aventurat în puţul de la Chichén Itzá, Mexic, folosit pentru a onora cultul zeului ploii, Tlaloc. Deşi au recuperat o parte din fabuloasa comoară despre care se crede că se găseşte în acest puţ natural, cercetătorii au avut probleme de sănătate, accidente diverse, deseori mortale, iar unul dintre ei s-a sinucis, afirmă Richard Bessière.
Dacă vă tentează însă o incursiune imaginară în lumea comorilor descoperite de arheologi, citiţi capitolele dedicate Egiptului, Chinei, Franţei sau tezaurului nazist. Autorul a inclus un capitol special despre distrugerea Bibliotecii din Alexandria, considerată cel mai mare tezaur cultural al omenirii.

Richard Bessière trage totodată un semnal de alarmă în privinţa măsurilor insuficiente pe care le iau unele state pentru a-şi proteja tezaurul naţional sau a politicii greşite de tranzacţionare a unor piese de patrimoniu. Este cazul vestigiilor egiptene care cad mereu pradă jefuitorilor de morminte sau al operelor de patrimoniu achiziţionate fraudulos de marile muzee ale lumii. Richard Bessière este unul dintre cei mai eclectici scriitori contemporani, puţini autori reuşind să se impună cu succes în genuri atât de diverse. S-a făcut cunoscut iniţial ca autor de romane SF - obţinând, în 1974, Le Grand Prix de Science-Fiction. De ani buni însă, a abandonat beletristica, concentrându-şi atenţia asupra domeniilor ştiinţei, istoriei şi parapsihologiei.