Mai mulţi membri ai Consiliului Economic şi Social au legături directe cu puterea, fiind ori demnitari în cabinetul Boc, ori susţinători pe faţă ai actualului regim. Acest for are în structura sa de 45 de oameni şi „trimişi” ai Executivului, pe lângă reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor. Existenţa agenţilor guvernamentali în CES face aproape imposibilă o eventuală amendare a deciziilor luate la Palatul Victoria. La fel s-a întâmplat şi cu scrisoarea de intenţie către FMI care a trecut doar pe la poarta acestei instituţii în drumul ei către Washington.
Mediatizarea de care se bucură în ultima pe­rioa­dă Consiliul Econo­mic şi Social (CES) scoa­te la iveală modul cel puţin bizar în care este construită această instituţie şi jocurile de culise care se duc în spatele unui for despre care se spune că are ca principală me­nire promovarea dialogului social. Cine „construieşte”, de fapt, dialo­gul social şi ce primeşte în schimbul efortului? Răspunsul la a doua întrebare este cât se poate de simplu: bani. Consiliului Economic şi Social i-au fost alocate de la bugetul de stat pentru anul în curs 2,723 de milioane de lei, 90% din sumă fiind destinată plăţii indemni­za­­ţiilor ce­lor care „trudesc” aici. Chiar dacă nu este o finanţare im­presionantă, discutăm de fonduri publice consumate fără niciun re­zultat vizibil.
Consiliul Economic şi Social nu se poate lăuda în ultimii ani de existenţă cu nicio acţiune notabilă. Poate doar cu câteva scandaluri de­clanşate începând cu 2008, cel mai cunoscut dintre ele fiind cel referitor la alegerea conducerii. Mai mult, pentru o perioadă foarte lun­gă de timp, activitatea acestui for a fost blocată deoarece şedinţele nu se puteau organiza fără a exista un preşedinte care să le coordoneze. În intervalul scurs în care CES-ul a lucrat „în gol”, banii membrilor s-au virat în conturile personale fără probleme.
Piatra aruncată de Traian Bă­ses­cu atunci când a anunţat că nicio decizie importantă nu se va lua fă­ră un aviz din partea CES a de­clan­şat un adevărat război în jurul unei instituţii despre care majoritatea românilor nici nu auziseră până atunci.

Scandal pentru postul de preşedinte
Prezenţa în CES a repre­zen­tan­ţilor Executivului a dus la formarea a două tabere care, de o lungă pe­rioadă de timp, îşi dispută supremaţia. Bătălia cea mai mare s-a dat pentru funcţia de preşedinte, pentru care s-au luptat mai multe persoane. După aproape doi ani în ca­re activitatea Consiliului a fost prac­tic blocată, puterea politică a re­uşit să-şi impună omul, numindu-l în scau­nul de preşedinte pe Florian Costache. Liderul Patrona­tu­lui Naţional Român a fost contestat însă cu vehemenţă de către sindicate şi o parte din repre­zen­tan­ţii mediului de afaceri care l-au acuzat de colaborare cu securitatea.
Cel mai puternic opozant al lui Florian Costache a fost liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care şi-a dorit pentru el postul de preşe­din­te. Simpatia de care s-a bucurat în rândul reprezentanţilor în CES ai guvernului i-a permis preşedinte­lui Patronatului Naţional Român să treacă peste toate obstacolele şi să preia frâiele acestei instituţii.

Cum e sprijinit dialogul social…
Parcurgând lista membrilor CES se constată cu surprindere „nu­mele grele” pe care guvernul le-a trimis să-l reprezinte în acest for. Daniela Graţiela Iordache, se­cretar de stat în Ministerul Finan­ţe­lor, face parte din Biroul Executiv al CES, ocupând acest post ca repre­zen­tant al Guvernului. Fostă deputată de Cluj, Iordache este cunoscu­tă ca făcând parte din aripa demo­crat-liberală apropiată premierului Emil Boc. O altă doamnă din ograda Executivului care a ajuns membru în CES este Cyntia Carmen Curt. Cunoscută drept „blonda de la Cluj”, Curt este angajată în apa­ratul de lucru al premierului, care a trimis-o în forul de dialog social pentru a analiza şi a aviza măsurile luate de Palatul Victoria. Tot din ta­bă­ra guvernamentală vine şi se­cre­tarul de stat Constantin Claudiu Sta­fie care, pe lângă multele consi­lii de administraţie pe care le are la activ, trebuie să activeze şi în CES.
Pe lista reprezentanţilor Cabi­ne­tului Boc regăsim şi doi sindicalişti transformaţi în demnitari. Valentin Mocanu şi Gheorghe Popa au dat basca de lider al muncitorilor pentru fotoliile de secretari de stat şi au primit ca bonus câte un loc în CES. Şi pentru Oana Iulia Ba­dea, secretar de stat la ministerul condus de Daniel Funeriu, s-a găsit un scaun liber. Sunt doar câteva dintre „vedetuţele” acestui guvern care sunt cunoscute ca fiind sus­ţi­nă­toa­re înfocate ale politicilor promovate de premierul Emil Boc şi care nu pot avea o altă viziune asu­pra unui act normativ adoptat de Exe­cu­tivul din care fac parte.

...Şi cum s-a rezolvat „cazul FMI”
În Consiliul Economic şi Social sunt nu mai puţin de 15 reprezentanţi guvernamentali. Ei îi au ală­turi pe alţi 30 de trimişi ai patrona­telor şi sindicatelor. Mimarea unui dialog social a fost reliefată cel mai bine cu ocazia dezbaterilor legate de scrisoarea de intenţie pentru FMI. Timp de două săptămâni opi­nia publică a asistat la o „sfadă” din care n-a înţeles nimic: o masă de oameni înghesuiţi în sala de şe­dinţe a CES-ului se acuzau reciproc de încălcarea principiilor dialogului social. Tot spectacolul nu a avut alt scop decât să atragă atenţia opi­niei publice de la adevăratele pro-bleme ale momentului. În tot acest timp în care Consiliul Economic şi Social a fost teatru de război, premierul Emil Boc şi subalternii lui şi-au văzut de treabă şi „au compus” scrisoarea către FMI, aşa cum au intenţionat de la început.
Când Guvernul s-a hotărât în sfârşit să trimită actul spre avizare la CES, sindicatele au anunţat re­tragerea, iar votul nu s-a mai putut da. De altfel, acesta a fost şi scopul urmărit. Atât Emil Boc, cât şi Traian Băsescu au fost conştienţi de la început că nu va exista un aviz fa­vo­rabil. Trebuia ca puterea să gă­sească nişte vinovaţi către care să a­rate atunci când va avea ocazia. Un moment favorabil aruncării unor acu­ze către sindicate şi patronate că au întârziat discutarea scrisorii de intenţie către FMI va apărea în si­tuaţia în care tranşa din împrumut nu se trimite la timp către Ro­mânia, iar şansele să se întâmple acest lucru sunt destul de mari.

Liderii sindicatelor şi patronatelor se calcă pe bătături în CES
Conflictul este cuvântul de ordine în CES. Chiar dacă s-ar crede că doar repre­zentanţii guvernului sunt priviţi cu scepticism de celelalte două grupări, lu­cr­u­rile sunt mult mai complicate. Tabăra sindicatelor din CES nu este una foarte u­nită atunci când sunt dezbătute probleme importante. Nu de puţine ori re­prezentanţii confederaţiilor sindicale ajung „să-şi scoată ochii” între ei. De altfel, divizia „muncitorească” din CES este divizată, având doi lideri de opinie, pe Iacob Baciu, preşedintele CSDR, şi pe Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa. Cei doi reprezentanţi ai organizaţiilor salariaţilor s-au „în­că­ierat” de foarte multe ori, fiind cunoscuţi ca având opinii diferite.
Nici în barca patronală nu domneşte liniştea. Diferitele interese pe care mediul de afaceri le are duc la apariţia unor scântei puternice. De obicei, conflictele se nasc între reprezentanţii unor structuri mari şi patronatele mai mici. Cele din urmă acuză faptul că decizia lor nu este luată de fiecare dată în parte. Cea mai emblematică figură a sectorului patronal este însuşi preşedintele CES, Florian Costache. Nu toţi colegii lui din mediul privat îl susţin, fiind privit de foarte multă lume ca un apropiat al guvernului.

Care este adevăratul rol al CES
Pentru a înţelege exact ce rol are Consiliul Economic şi Social, trebuie parcursă Legea 109/1997 care, printre altele, prevede următoarele:
- Consiliul Economic şi Social este o instituţie publică de interes naţional, tripar­tidă, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel naţional dintre patronat, sindicate şi Guvern şi a climatului de stabilitate şi pace socială.
- Are rol consultativ în stabilirea strategiilor şi politicilor economice şi sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel naţional apărute între partenerii sociali.
- Este consultat obligatoriu de către iniţiatorii proiectelor de acte normative şi ai programelor de strategii nematerializate în proiecte de acte normative, din domeniul său de competenţă. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative şi la proiectele de programe şi strategii.
- Se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publică ori de patronatele şi sindicatele reprezentative asupra unor stări de fapt, evoluţii sau evenimente economico-sociale de interes naţional. În urma acestor sesizări, CES emite puncte de vedere şi recomandări.