După reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar, a celor cu salariile şi pensiile, mai puţin a celor cu bunuri şi servicii, cât de curând va debuta cea de-a doua etapă a concursului anti-criză: majorarea impozitelor sectorului privat. Astfel, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, persoanele fizice din România vor fi obligate să achite impozite mai mari, fie prin impo­zitarea depozitelor bancare, a câştigurilor bursiere, până la cea a numărului de case. Viitorul apropiat va aduce foarte probabil plata de contribuţii sociale de către cei care desfăşoară activităţi independente, iar campania de toamnă va culmina cu majorarea TVA şi/sau a cotei unice.

„Din punctul meu de vedere, majorarea impozitelor în acest mo­ment este exclusă. În condiţii normale, ceea ce înseamnă că Româ­nia va rămâne în zona de creştere economică definită în scrisoarea de intenţie, nu vom avea nevoie să ma­jo­răm taxele şi impozitele până la sfârşi­tul anului. Este vorba de o ajustare bu­getară diferită de cea pe care am ope­-rat-o în acest moment. Putem să tă-iem suplimentar de la cheltuieli materiale, deci există soluţii, nu este nimic dramatic“, a declarat săptămâna trecu­tă ministrul finanţelor publice, Sebas­tian Vlădescu.

Curios este însă faptul că în acelaşi timp în care ministrul vorbea, MFP re­dacta un proiect de modi­ficare a Codu­lui Fiscal, prin ca­re impo­zitarea persoa­nelor fizice era majorată.
O analiză a evoluţiei încasărilor bu­ge­tare pe primele patru luni arată scă­deri pe linie faţă de perioada si­mi­­lară a anului trecut: veniturile din TVA au scăzut cu 9,2%, cele din im­po­zitul pe ve­nit cu 7,3%, impozitul pe pro­fit cu 4,6%, iar cele din contribu­ţii­le de asigurări so­ciale cu 3,6%. În pofida majorărilor considerabile de accize (între care cele la tu­tun deţin un record absolut - o creştere cu 48% fa­ţă de începutul lui 2009), dar şi a unui curs de schimb majorat cu 14% faţă de cel luat în calcul pe 2009, în­ca­sările de pe urma aplicării acestor taxe penalizatoare s-au redus şi ele cu 1,6%. Dovadă mai eloc­ven­tă că ma­jo­rarea de taxe nu duce la venituri mai mari la bu­get, ci la creşterea eco­nomiei subterane, nici că mai putea fi furnizată.

Proprietăţile şi investiţiile, dijmuite la urgenţă
Singurele impozite care au adus impozite mai mari la buget, fiind de altfel cele cu un grad de elasticitate mai redus, au fost cele pe proprietate. Majorarea impozitelor şi taxelor locale din prima parte a anului a făcut ca veniturile din acestea să crească cu 11,7%. Doar nu-şi distrugeau oamenii casele numai pentru a nu mai plăti biruri către stat!? Că dacă le vindeau, impozitele majorate tot erau plătite de noii proprietari. Aşa că executivul a decis, prin proiectul de ordonanţă aflat pe masa Consiliului Economic şi Social (CES), că, în cazul în care o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează cu 30% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 100% pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu şi cu 200% pentru cea de-a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. În prezent, în baza Codului Fiscal, dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, im­pozitul pe clădiri este majorat cu 15% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 50% pentru cea de-a doua clă­dire, cu 75% pentru cea de-a treia clădire şi cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domici­liu. Şi asta nu e nimic: impozitul va fi aplicat retroactiv: „Con­tri­buabilii care au achitat impozitul pe clădiri până la data de 31 martie 2010 şi au beneficiat de bonificaţia acordată în temeiul Co­dului Fiscal vor datora diferenţa de impozit pe clădiri“, se arată în proiect. Prin această majorare, Guvernul estimează că va obţine pentru şase luni din acest an un plus de venituri de 45,9 milioane lei (0,01% din PIB), 95 milioane lei în 2011, 100,7 milioane lei în 2012 şi 109,5 milioane lei în 2013, reprezentând câte 0,02% din PIB.

Nici investiţiile nu scapă de mâna lungă a ministrului Vlă­descu. Acesta vrea să încaseze în acest an 217 milioane lei din im­po­zitarea tuturor dobânzilor prin aplicarea cotei de 16% şi 145 mi­li­oane lei prin aplicarea cotei unice la toate câştigurile de la bursă. Încasările din taxarea dobânzilor sunt estimate pentru anii ur­mători la 440 milioane lei în 2011, 450 milioane lei în 2012 şi 460 milioane lei în 2013. Prin aplicarea cotei unice şi la toate câştigu­rile din tranzacţii pe piaţa de capital, Finanţele anticipează că vor obţine 300 milioane lei în 2011, 320 milioane lei în 2012 şi 330 mi­li­oane lei în 2013. Nici tichetele de masă şi cadou, dar nici cele de creşă, de vacanţă, precum şi plăţile compensatorii nu vor mai be­ne­ficia de un tratament special, urmând a fi impozitate ca orice alt venit. Guvernul estimează că va obţine încasări bugetare suplimentare de aproape 400 milioane lei de pe urma acestei măsuri.
În expunerea de motive se precizează că neadoptarea acestor măsuri ar duce la dispariţia a 10.000 locuri de muncă, probabil bugetare. Despre impactul asupra economisirii şi implicit inves­tiţiilor private şi asupra consumului gospodăriilor nu se po­me­neşte nimic. Şi, deci, nici despre locurile de muncă din sectorul privat care vor dispărea ca urmare a scăderii economisirii, inves­ti­ţiilor şi consumului.

Activităţile independente la control
O altă măsură, preambul la ceea ce se va întâmpla în perioada următoare, vizează reducerea cotei de cheltuieli deductibile pentru venitul net obţinut din drepturi de proprietate intelectuală de la 40 la 20% din venitul brut. Prin reducerea cotelor de cheltuieli forfetare la stabilirea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, Guvernul estimează un plus de încasări bugetare de 10,5 milioane lei pe şase luni din 2010, de 22 milioane lei în 2011, de 24 milioane lei în 2012 şi de 25 milioane lei în 2013.
Tot profesiile liberale sunt ţinta unui alt articol, trecut cu vederea în presă, deşi este chiar primul articol al proiectului de OUG de modificare a Codului Fiscal. „Autorităţile fiscale pot să reconsidere orice tip de contract/raport juridic încheiat între două persoane în cazul în care activitatea prestată în baza unui astfel de contract/raport juridic îndeplineşte condiţiile pentru a fi considerată activitate dependentă, aplicând principiul prevalenţei economicului asupra juridicului”. Cu alte cuvinte, orice contract de cedare a drepturilor de pro­prie­tate intelectuală sau alt contract privind activităţi independente prestate de persoane fizice autorizate poate fi reconsiderat de inspectorii ANAF şi, prin urmare, poate deveni purtător de contribuţii sociale în cazul în care este catalogat drept raport de muncă dependentă.

Intenţia autorităţilor de a percepe contribuţii sociale de la persoanele care îndeplinesc activităţi independen­te a fost confirmată de ministrul muncii, Mihai Şeitan. „Vom asigura o lege prin care drepturile de autor de natură salarială, PFA, convenţiile civile să fie văzute ca elemente salariale şi să devină contribuabile pentru pensie, sănătate şi şomaj ca orice salariu“, a declarat minis­trul. Întrebat dacă cei care sunt plătiţi şi pe carte de mun­că şi pe drepturi de autor vor plăti aceste contri­bu­ţii, ministrul a răspuns că cei care au pe cartea de muncă două servicii, vor plăti pentru amândouă. Propunerea de percepere de contribuţii sociale de 30% şi pe dreptu­ri­le de autor aparţine preşedintelui „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, ca alternativă la scăderea pensiilor.

Urmează TVA şi cota unică
Elementul cheie din declaraţia ministrului Sebastian Vlădescu, prin care neagă majorarea TVA şi a cotei unice, este condiţional: dacă România va rămâne în zona de creştere economică definită în scrisoarea de intenţie. Numai că micşorarea salariilor şi pensiilor va pune o presiune suplimentară extrem de puternică asupra consumului intern. De asemenea, ameninţarea cu disponibilizările (70.000 până la finalul acestui an) personalului bugetar creează anticipaţii negative la nivelul întregii armate de 1,36 milioane de bugetari, care-şi vor diminua probabil cheltuielile, preferând să pună bani deoparte pentru zile negre. Efectul psihologic asupra consumului viitor este mult mai ridicat decât cel care ar fi fost înregistrat printr-o eventuală disponibilizare a 25% din bugetari. Cei rămaşi s-ar fi simţit mult mai confortabil, scăpând atât de disponibilizări, cât şi de reduceri de salarii. Iar ultima declaraţie a consilierului per­sonal al premierului, Andreea Paul Vass, nu face decât să alimen­teze anticipaţiile negative din piaţă. Potrivit acesteia, „viteza cu care se reia creşterea salariilor şi a pensiilor depinde în mare măsură de viteza cu care restructurăm numărul de bugetari în administraţia publică. Ne-am propus în acelaşi pachet de măsuri de austeritate o restructurare de cel puţin 70.000 de bugetari până la sfârşitul anului, ori asta se traduce în revenirea foarte rapidă la nivelul actual al salariilor şi pensiilor“. Referitor la restructurările pe 2011, consilierul a precizat că „o analiză de optimalitate care porneşte de sus în jos“ poate să reclame nevoia unor suplimentări de restructurare de 125.000 persoane.

Un alt element care face ca estimarea de creştere economică din scrisoarea de intenţie să fie nerealistă este programul de reducere a cheltuielilor publice din statele UE, principalele partenere comerciale ale României. Cu alte cuvinte, pe lângă scăderea cererii inter­ne, vom asista şi la o scădere a cererii externe, şi la o temperare a pro­ducţiei industriale, care a fost singura componentă a PIB-ului pozitivă pe primul trimestru. Anticipând atât o scădere a cererii interne, cåt şi a celei externe, antreprenorii îşi vor ajusta producţia viitoare de bunuri şi servicii. Iar orice ajustare a acesteia va duce şi la o redu­ce­re de costuri, inclusiv cele cu salariile, fie prin disponibi­­li­zări, fie prin reduceri salariale, în sectorul privat. Cu alte cuvinte, se creează o nouă presiune negativă asupra consumului. Drept urmare, PIB-ul, dar şi încasările statului vor scădea cu mai multe procente. Cum chel­tuielile cu pensiile şi salariile sunt nominale, probabil că în toam­nă guvernul se va afla în faţa unei situaţii similare: încasările nu vor fi suficiente pentru plata cheltuielilor sociale. Şi atunci nu vor mai putea apela la scăderea pensiilor şi salariilor, ci la majorarea TVA şi a cotei unice. Şi chiar un document al executivului ne oferă exemplul unor măsuri din vecini care îmbină majorarea de taxe cu scă­de­rea de cheltuieli. Astfel, Grecia a crescut TVA de la 19 la 23%, a redus cu 20% salariul mediu, a redus pensiile cu 10% şi a crescut vârsta de pensionare a femeilor la cea a bărbaţilor - 65 de ani. Litua­nia a redus cheltuielile publice cu 30% (inclusiv salariile cu un procent similar), a concediat 20% din personalul bugetar, a micşorat pensiile cu 11% şi a crescut impozitul pe profit de la 15 la 20%, iar TVA de la 18 la 21%. Letonia a scăzut salariile cu 28%, a ridicat impozitul pe venit de la 16 la 23% şi TVA de la 18 la 21%. România, ai legătura!