Pe la şapte seara este momentul ideal să te aşezi la această terasă şi să priveşti cu prefăcută deta­şare la scurgerea neîntreruptă a fluviului uman, pestriţ şi încåntător. Asta după ce te-ai parcat într-o parcare fortuită, într-un maidan gerat de un gang ţigănesc care-ţi ia dijmă doar pentru că „ei” se află acolo. După ce ai slalomat printre gunoaie şi colţuri uråt mirositoare. Aşa-i cartierul! E „centrul istoric”! Dar acum te destinzi sorbind dintr-un mojito îm­preună cu prietena Ana. De ce aici şi nu în unul din cele 100 de localuri din cartier? Păi… nu ştiu! Poate pentru că este aşezat pe un colţ şi poţi să vezi în mai multe direcţii. Pentru că are un nume haios care-ţi aduce aminte de un cåntec al lui Brel. După al doilea mojito parcă foamea începe să-ţi dea ghes. Atunci iei la puricat meniul. Mare scofală! Aşa ceva este pe toate drumurile, în toată ţara, un amestec de bucătărie romånească, ceva italienisme şi ceva „interna­ţio­nal”, orice ar vrea să însemne acest cuvånt. Pă­cat. Mă aşteptam la ceva franţuzesc după nume sau măcar belgian. Mă rog. Ana comandă nişte mozzarella cu roşii şi busuioc, iar eu o salată „specială” cu cartofi, ma­io­neză, ficăţei, varză şi ceapă. Combinaţia ficăţei-ma­ioneză? Ucigaşă! Felul al doilea. Ana se lan­sea­ză în aventura serii: tigaie de pui cu somon afu­mat într-un sos de småntånă şi vin alb. Uimitor de gustos! Mă încumet la un muşchi de vită la gră­tar. Mea culpa! Mult prea tare! Doar Ana ia o bere. Eu o apă. Doar conduc. Renunţăm la desert. Serviciul? Corect, în funcţie de cum merge bu­că­tăria vecinilor de peste drum, de la care se pare că vine måncarea sau cel puţin o parte din ea. Nota 5/10. Dar de ce „zonă în pericol”? Simplu! Deo­cam­dată cartierul atrage public datorită noutăţii şi dorinţei arzătoare de a avea şi noi un cartier pieto­nal ca la Viena, Paris, Londra sau… aiurea. Clien­tul vine. Va veni tot timpul sau în orice condiţii? Mă îndoiesc. Aşa s-a întåmplat la Paris în Cartierul Latin prin anii ’80. Murdăria, måncarea proastă, cerşetorii au alungat clienţii şi au trebuit mai bine de 10 ani şi o mulţime de falimente ca lucrurile să se amelioreze şi clienţii să se întoarcă. Aşa se va în­tåmpla şi aici dacă cårciumarii (toţi cårciumarii!) nu vor face eforturile necesare. Clienţii pot fi pă­că­liţi doar odată! Cred că acest avertisment ar trebui să fie luat foarte în serios! Altminteri vom avea un „centru istoric” pietonal… şi gol.

Les Burgeois
✔ Str. Smårdan nr. 20
✔ Tel.: 021.310.60.52
✔ 162 de lei pentru două persoane