Cabinetele demnitarilor se sufocă sub povara clientelei politice pentru care statul achită venituri lunare consistente
Înainte de a critica schemele de personal mult prea încărcate din aparatul bugetar, premierul Emil Boc ar trebui să arunce o privire în propria ogradă, acolo unde mişună o mulţime de consilieri personali şi directori de cabinet proveniţi din rândul clientelei de partid. „Săptămâna Financiară” a realizat o analiză a aparatului guvernamental, concluzia fiind că grila de salarizare este încărcată inutil cu personaje care nu-şi justifică activitatea. În această perioadă de criză economică, în care bugetarii sunt obligaţi să strângă cureaua, şefii de ministere pot face dovada solidarităţii renunţând la o parte din salariaţii care le aglomerează cabinetele.
Purtători de serviete ministeriale, deschizători de uşi sau cărători de hârtii - adică oamenii numiţi în scripte consilieri personali - ocupă aceste posturi pe criterii care ţin strict de pilele din partid. Niciunul dintre ei, salariaţi plătiţi din banii statului, nu a ajuns să deţină o funcţie publică în urma unui concurs; prin urmare se impune ca, în vremurile critice pe care le traversăm, consilierii să fie cap de afiş pe lista „restructuraţilor” din aparatul bugetar. În plus, s-ar realiza o economie importantă având în vedere că veniturile oficiale pe care le încasează ajung şi la 6.637 de lei de persoană.
Pentru a vă face o idee despre numărul salariaţilor încadraţi pe posturi de consilieri personali sau directori de cabinet, vă prezentăm structura Guvernului aşa cum ne-a fost pusă la dispoziţie de fiecare minister, dar şi veniturile medii sau salariile de bază pe care aceşti oameni le încasează. Trebuie precizat că este vorba despre sumele oficiale. Sunt însă foarte multe situaţii în care aceste personaje îşi suplimentează bugetele participând la diverse Consilii de Administraţie sau muncind în mai multe instituţii ale statului în acelaşi timp. Un consilier poate apărea în grila de salarizare a unui minister, dar şi în cea a unor companii subordonate acestei instituţii. În cazul Ministerului Transporturilor, consilierii lui Radu Berceanu „colaborează” şi cu CNADNR, de unde primesc lefuri.
„Săptămâna Financiară” a transmis, pe 10 mai, o solicitare către toate ministerele care fac parte din Guvernul României prin care cerea să i se pună la dispoziţie numărul consilierilor personali şi veniturile încasate de aceştia în luna martie. În unele situaţii, ministerele care au răspuns au furnizat doar salariile de bază, scăpând din vedere că trebuiau trecute veniturile. Au fost şi câteva instituţii care, încălcând Legea 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public, au „omis” să dea publicităţii datele cerute. Mai jos vă prezentăm situaţia consilierilor personali aşa cum ne-a fost furnizată de fiecare instituţie în parte.
Premierul Boc şi cei 7 consilieri
„Şeful” de la Palatul Victoria, premierul Emil Boc, are în subordine 7 consilieri personali. Potrivit Biroului de presă al Guvernului României, venitul mediu încasat de aceşti bugetari în martie 2010 a fost de 2.536 de lei. Tot la Palatul Victoria muncesc şi cei 7 consilieri personali încadraţi în aparatul Secretariatului General al Guvernului, condus de Daniela Andreescu. În acest caz, venitul mediu din martie a fost de 2.800 de lei. În structura organizatorică a SGG regăsim şi 9 directori care, la rândul lor, au încasat în martie venituri medii de 4.600 de lei.
Instituţia condusă de Adriean Videanu beneficiază de serviciile a 13 consilieri personali. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, doi dintre ei au program de patru ore, în timp ce un altul este plătit pentru un program zilnic de şase ore. În luna martie, salariul de bază pentru aceşti angajaţi a fost de 2.769 de lei, iar remunerarea s-a făcut proporţional cu timpul de lucru. În luna aprilie, opt dintre ei au încasat venituri suplimentare ce au atins şi 22.083 lei. Şi în Ministerul Transporturilor şi-au făcut loc 7 consilieri personali. Doi dintre ei lucrează direct cu Radu Berceanu şi primesc o leafă lunară de 2.428 de lei, respectiv 1.067 de lei. Ceilalţi 5 sunt prinşi în schemele de personal ale cabinetelor secretarilor de stat, iar veniturile lor variază, în funcţie de norma de lucru, între 835 şi 2.622 de lei. Ministerul Administraţiei şi Internelor are 14 consilieri personali care, potrivit unui document postat vineri pe site-ul instituţiei, au încasat în luna aprilie sume cuprinse între 3.012 şi 5.798 lei.
15 ajutoare pentru Şeitan şi secretarii lui de stat
Teodor Baconschi, ministrul afacerilor externe, este consiliat de patru persoane, fiind ajutat suplimentar şi de un director de cabinet. SFin a solicitat MAE informaţii legate de valoarea veniturilor medii încasate de aceşti funcţionari în luna martie, dar instituţia s-a mulţumit să transmită doar că „remuneraţia respectă cadrul juridic în vigoare”.
Dintre ministerele „bogate” în consilieri personali se detaşează cel coordonat de Mihai Şeitan. Aici activează în acest moment 15 persoane încadrate sub această titulatură. Şapte îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetului ministrului, iar celelalte opt sunt angajate la birourile secretarilor de stat. În luna martie, schema consilierilor personali de la Ministerul Muncii era puţin mai mare, fiind formată din 19 persoane. Demiterea unui secretar de stat a dus la plecarea întregului său cabinet, inclusiv a celor patru consilieri pe care îi avea. În ceea ce priveşte veniturile realizate de aceşti salariaţi plătiţi din bani publici, Mihaela Arteni, secretarul general al Ministerului Muncii, ne-a transmis că în luna martie au fost cuprinse între 1.383 şi 6.637 de lei.
Producţie agricolă cu 14 consilieri
O altă instituţie a statului în care consilierii personali „roiesc” pe holuri este Ministerul Agriculturii. Mihail Dumitru este secondat de opt ajutoare, în timp ce secretarii de stat au şase consilieri personali. Potrivit datelor furnizate de biroul de presă, veniturile din sa-larii ale celor opt consilieri ai ministrului sunt cuprinse între 1.858 şi 4.591 lei. În cazul ajutoarelor secretarilor de stat, cea mai mică leafă este de 2.136 de lei, iar cea mai mare de 2.330 de lei.
Nici Sebastian Vlădescu nu s-a lăsat mai prejos, cabinetul său fiind format din 12 angajaţi, 8 dintre aceştia având statut de consilier personal. La rândul lor, cei patru secretari de stat au încadrat pe posturi 8 consilieri personali. În răspunsul transmis SFin, biroul de presă al Ministerului Finanţelor Publice a evitat să dea veniturile acestor angajaţi, mulţumindu-se să precizeze că: „drepturile salariale ale personalului încadrat la cabinetul demnitarului se încadrează în limitele prevăzute de Ordonanţa Guvernului 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi alte drepturi ale personalului bugetar”.
Ministere care încalcă legea
Aproape jumătate din ministere au refuzat să răspundă în termenul legal solicitării SFin. Este vorba despre Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ministerul Mediului şi Pădurilor; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Ministerul Justiţiei; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Sănătăţii. Fiecare dintre instituţiile amintite are în schema de personal cel puţin 5 consilieri.
La Educaţie, de exemplu, Daniel Funeriu a angajat 4 consilieri personali, plus un secretar personal. Şi adjuncţii săi au cel puţin câte doi consilieri personali sau directori de cabinet, ceea ce încarcă bugetul ministerului cu minimum zece salarii. Ministrul comunicaţiilor are un cabinet foarte aglomerat, aici activând 16 persoane. În cazul Elenei Udrea este destul de greu de aflat câţi consilieri personali are, pentru că schema de personal a instituţiei, postată pe site, este prezentată fără niciun fel de trimitere la personalul care se ocupă strict de problemele ministrului.
Modul „transparent” în care Guvernul înţelege să comunice rezultă şi din forma de prezentare a bugetelor alocate în 2010 fiecărui minister. Dacă până anul trecut cheltuielile salariale destinate plăţii funcţionarilor care lucrează pe lângă cabinetul demnitarului erau trecute negru pe alb, acum ele au dispărut. SFin a publicat un articol referitor la „armata” de consilieri personali de care s-a înconjurat guvernul Boc. La vremea respectivă, am arătat că schema este „împănată” cu 209 „înţelepţi” care au uşurat în 2009 bugetul cu 1,7 milioane de euro. Nici în 2010 lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, consilierii fiind menţinuţi în funcţie pe lefuri la fel de mari.
În atenţia ministerelor: ce prevede Legea 544/2001
Liberul acces la informaţiile de interes public este stabilit în Legea 544/2001, care obligă autorităţile să furnizeze, în termenul prevăzut în actul normativ amintit, toate informaţiile solicitate. Pentru a veni în sprijinul ministerelor prezentăm mai jos două dintre cele mai importante articole ale legii 544:
„Art. 1. Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României. (...)
Art. 7(1). Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În ca-zul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.”