Valeţii miniştrilor toacă banii bugetarilor

de Stefania Enache in Anchete pe 28 Mai 2010, 19:21

  • print
  • rss

Cabinetele demnitarilor se sufocă sub povara clientelei politice pentru care statul achită venituri lunare consistente

Înainte de a critica schemele de personal mult prea încărcate din aparatul bugetar, premierul Emil Boc ar trebui să arunce o privire în propria ogradă, acolo unde mişună o mulţime de con­silieri personali şi directori de cabi­net proveniţi din rândul clien­te­lei de partid. „Săptămâna Finan­ciară” a realizat o analiză a apa­ratului guvernamental, con­clu­zia fiind că grila de salarizare este încărcată inutil cu personaje care nu-şi justifică activitatea. În a­ceas­tă perioadă de criză econo­mi­că, în care bugetarii sunt obli­gaţi să strângă cureaua, şefii de mi­nistere pot face dovada solidari­tăţii renunţând la o parte din sa­la­riaţii care le aglomerează cabinetele.
Purtători de serviete ministeriale, deschizători de uşi sau cărători de hârtii - adică oamenii numiţi în scripte consilieri personali - ocupă aceste posturi pe criterii care ţin strict de pilele din partid. Niciunul dintre ei, salariaţi plătiţi din banii statului, nu a ajuns să deţină o funcţie publică în urma unui concurs; prin urmare se impune ca, în vremurile critice pe care le traversăm, consilierii să fie cap de afiş pe lista „restructuraţilor” din apa­ratul bugetar. În plus, s-ar realiza o economie importantă având în vedere că veniturile oficiale pe care le încasează ajung şi la 6.637 de lei de persoană. 
Pentru a vă face o idee despre numărul salariaţilor încadraţi pe posturi de consilieri personali sau directori de cabinet, vă prezentăm  structura Guvernului aşa cum ne-a fost pusă la dispoziţie de fiecare minister, dar şi veniturile medii sau salariile de bază pe care aceşti oameni le încasează. Trebuie precizat că este vorba despre sumele oficiale. Sunt însă foarte multe situaţii în care aceste personaje îşi suplimentează bugetele partici­pând la diverse Consilii de Admi­nis­traţie sau muncind în mai mul­te instituţii ale statului în acelaşi timp. Un consilier poate apărea în grila de salarizare a unui minister, dar şi în cea a unor companii subordonate acestei instituţii. În cazul Ministerului Transporturilor, consilierii lui Radu Berceanu „colaborează” şi cu CNADNR, de unde pri­mesc lefuri.
„Săptămâna Financiară” a tran­s­mis, pe 10 mai, o solicitare că­tre toa­te ministerele care fac parte din Gu­vernul României prin care ce­rea să i se pună la dispoziţie nu­mă­rul consilierilor personali şi ve­ni­turile în­ca­sate de aceştia în luna martie. În u­ne­le situaţii, ministe­rele care au răs­puns au furnizat doar salariile de ba­ză, scăpând din vedere că trebuiau trecute venitu­rile. Au fost şi câteva instituţii care, încălcând  Legea 544 privind libe­rul acces la informaţiile de interes public, au „omis” să dea publi­ci­tă­ţii datele ce­rute. Mai jos vă prezen­tăm situaţia consilierilor personali aşa cum ne-a fost furnizată de fie­care instituţie în parte.

Premierul Boc şi cei 7 consilieri
„Şeful” de la Palatul Victoria, pre­mierul Emil Boc, are în subordine 7 consilieri personali. Potrivit Biroului de presă al Guvernului Ro­mâniei, venitul mediu încasat de aceşti bugetari în martie 2010 a fost de 2.536 de lei. Tot la Palatul Victo­ria muncesc şi cei 7 consilieri personali încadraţi în aparatul Secreta­riatului General al Guvernului, condus de Daniela Andreescu. În acest caz, venitul mediu din martie a fost de 2.800 de lei. În structura organizatorică a SGG regăsim şi 9 directori care, la rândul lor, au încasat în martie venituri medii de 4.600 de lei.
Instituţia condusă de Adriean Videanu beneficiază de serviciile a 13 consilieri personali. Potrivit da­telor furnizate de Ministerul Eco­­nomiei, Comerţului şi Mediu­lui de Afaceri, doi dintre ei au program de patru ore, în timp ce un altul este plătit pentru un program zilnic de şase ore. În luna martie, salariul de bază pentru aceşti angajaţi a fost de 2.769 de lei, iar remunerarea s-a fă­cut proporţional cu timpul de lucru. În luna aprilie, opt dintre ei au în­casat venituri suplimentare ce au atins şi 22.083 lei. Şi în Minis­terul Tran­sporturilor şi-au făcut loc 7 con­­silieri personali. Doi dintre ei lu­crea­ză direct cu Radu Berceanu şi pri­mesc o leafă lunară de 2.428 de lei, respectiv 1.067 de lei. Ceilalţi 5 sunt prinşi în sche­me­le de personal ale cabinetelor secretarilor de stat, iar veniturile lor va­riază, în funcţie de norma de lucru, între 835 şi 2.622 de lei. Ministerul Adminis­tra­ţiei şi Internelor are 14 consilieri personali care, potrivit unui document postat vineri pe site-ul instituţiei, au încasat în luna aprilie sume cu­prin­se între 3.012 şi 5.798 lei.

15 ajutoare pentru Şeitan şi secretarii lui de stat
Teodor Baconschi, ministrul afa­cerilor externe, este consiliat de pa­tru persoane, fiind ajutat suplimentar şi de un director de cabinet. SFin a solicitat MAE informaţii legate de valoarea veniturilor me­dii încasate de aceşti funcţionari în luna martie, dar instituţia s-a mul­ţumit să transmită doar că „remuneraţia respectă cadrul juridic în vigoare”.
Dintre ministerele „bogate” în consilieri personali se detaşează cel coordonat de Mihai Şeitan. Aici ac­tivează în acest moment 15 per­soa­ne încadrate sub această titulatură. Şapte îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetului minis­trului, iar celelalte opt sunt angajate la birou­rile secretarilor de stat. În luna mar­­tie, schema consilie­rilor personali de la Ministerul Muncii era puţin mai mare, fiind formată din 19 persoane. Demite­rea unui secretar de stat a dus la plecarea între­gului său cabinet, inclusiv a celor patru consilieri pe care îi avea. În ceea ce priveşte ve­niturile realizate de aceşti salariaţi plătiţi din bani publici, Mihaela Ar­teni, secretarul general al Mi­niste­rului Muncii, ne-a transmis că în luna martie au fost cuprinse între 1.383 şi 6.637 de lei.

Producţie agricolă cu 14 consilieri
O altă instituţie a statului în care consilierii personali „roiesc” pe holuri este Ministerul Agricul­tu­rii. Mihail Dumitru este secondat de opt ajutoare, în timp ce secretarii de stat au şase consilieri perso­nali. Potrivit datelor furnizate de bi­roul de presă, veniturile din sa-larii ale celor opt consilieri ai mi­nistrului sunt cuprinse între 1.858 şi 4.591 lei. În cazul ajutoa­relor se­cretarilor de stat, cea mai mică lea­fă este de 2.136 de lei, iar cea mai mare de 2.330 de lei.
Nici Sebastian Vlădescu nu s-a lăsat mai prejos, cabinetul său fiind format din 12 angajaţi, 8 dintre aceştia având statut de consilier personal. La rândul lor, cei patru secretari de stat au încadrat pe posturi 8 consilieri personali. În răs­pun­sul transmis SFin, biroul de presă al Ministerului Finanţelor Pu­blice a evitat să dea veniturile a­cestor angajaţi, mulţumindu-se să precizeze că: „drepturile salariale ale personalului încadrat la cabinetul demnitarului se încadrează în limitele prevăzute de Ordonanţa Guvernului 10/2008 privind nive­lul salariilor de bază şi alte drepturi ale personalului bugetar”.

Ministere care încalcă legea
Aproape jumătate din ministere au refuzat să răspundă în termenul legal solicitării SFin. Este vorba de­spre Ministerul Educaţiei, Cercetă­rii, Tineretului şi Sportului; Minis­terul Mediului şi Pădurilor; Minis­te­rul Dezvoltării Regionale şi Turis­mului; Ministerul Culturii şi Patri­mo­niului Naţional; Ministerul Jus­ti­ţiei; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Minis­terul Sănătăţii. Fiecare dintre instituţiile amintite are în schema de personal cel puţin 5 consilieri.
La Educaţie, de exemplu, Daniel Funeriu a angajat 4 consilieri perso­nali, plus un secretar personal. Şi ad­juncţii săi au cel puţin câte doi consilieri personali sau directori de ca­bi­net, ceea ce încarcă bugetul mi­nis­terului cu minimum zece sa­larii. Mi­nistrul comunicaţiilor are un ca­bi­net foarte aglomerat, aici activând 16 persoane. În cazul Ele­nei Udrea este destul de greu de aflat câţi consilieri personali are, pentru că sche­ma de personal a instituţiei, postată pe site, este prezentată fără niciun fel de trimi­tere la personalul care se ocupă strict de problemele ministrului.
Modul „transparent” în care Gu­ver­nul înţelege să comunice rezultă şi din forma de prezentare a bu­ge­te­lor alocate în 2010 fiecărui minister. Dacă până anul trecut chel­tuielile salariale destinate plă­ţii funcţionarilor care lucrează pe lângă cabinetul demnitarului erau trecute negru pe alb, acum ele au dispărut. SFin a pu­blicat un articol referitor la „armata” de consilieri personali de care s-a în­conjurat gu­ver­nul Boc. La vremea respectivă, am arătat că schema este „îm­pă­na­tă” cu 209 „înţelepţi” care au uşu­rat în 2009 bugetul cu 1,7 mi­li­oa­ne de euro. Nici în 2010 lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, consilierii fiind menţinuţi în funcţie pe lefuri la fel de mari. 

În atenţia ministerelor: ce prevede Legea 544/2001
Liberul acces la informaţiile de interes public este stabilit în Legea 544/2001, care obligă autorităţile să furnizeze, în termenul prevăzut în actul normativ amintit, toate informaţiile solicitate. Pentru a veni în sprijinul ministerelor prezentăm mai jos două dintre cele mai importante articole ale legii 544:
„Art. 1. Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes pu­blic, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parla­mentul României. (...)
Art. 7(1). Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În ca-zul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei soli­citate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.”


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net