Parlamentul este ultima instituţie care se poate împotrivi micşorării salariilor şi pensiilor. Iar negocierile desfăşurate par a da şanse nule unei eventuale moţiuni de cenzură. Soarta veniturilor a 1,36 milioane de bugetari şi peste 6 milioane de pensionari pare pecetluită. Rămâne o singură întrebare: dat fiind caracterul temporar al măsurilor adoptate, ce se va întâmpla în 2011?
Vor reveni salariile şi pensiile la actualul ni­vel? Aceasta este întrebarea care stă pe bu­ze­le multor români. Răspunsul ministrului finanţelor este unul evaziv. „La 1 ianuarie vom avea o nouă lege a pensiilor, a sa­la­rizării unice şi un nou buget. Avem în bugetul anului 2011 o prevedere care defineşte fondul de salarii: 39 de miliarde de lei. Este mai mare decât cel afe­rent anului 2011 dacă ar fi men­ţinute actualele scăderi de sa­la­rii. Este posibil ca unii bugetari să se întoarcă la salariile de acum, pentru alţii e posibil să fie o revenire mai mică sau de­loc. Grupul de pensionari nu e atât de omogen. Unii primesc de fapt un ajutor social, circa un milion şi jumătate de persoane. El nu este şi nu va fi afec­tat nici anul următor. Apoi discutăm de un grup de pensii foarte mari, de pensii de peste 6.000 de lei. Valoarea transferului de la bugetul de stat pentru bugetul de pensii pentru un grup de 8.000 de oameni la care se acoperă diferenţa dintre contribuţie şi pensia pe care o primesc costă la fel de mult ca acordarea venitului minim ga­rantat pentru 250.000 de oa­meni. Probabil că pensionarii cu pensii de până la 6 milioane vor recupera o mare parte din sumă, probabil că cei până la 8-10 milioane vor recupera 10% din pierdere”, a declarat săp­tă­mâna trecută, la Antena 3, Se­bastian Vlădescu.

Crede şi nu cerceta!
Nici proiectul de lege asu­pra căruia Guvernul îşi va asu­ma răspunderea nu este mai explicit. Potrivit ultimului articol al actului normativ, „înce­pând cu 1 ianuarie 2011 se vor aplica politici sociale şi de personal care să asigure încadra­rea în nivelul cheltuielilor bu­getare rezultate ca urmare a aplicării măsurilor de reducere a acestora adoptate în cursul anului 2010, în condiţile Legii-cadru nr. 330/2009 privind sa­la­rizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi a bugetului general consolidat”. Potrivit unui proiect de le­ge privind aprobarea cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2011-2012, aflat pe masa Con­si­liului Economic şi Social (CES), cheltuielile de personal ale sta­tului român vor scădea de 9,5% din PIB, cât susţine Ministerul Finanţelor că au fost în 2009 (po­trivit Eurostat ele au fost de 10,6% din PIB) la 7,3% din PIB în 2011 şi la 7,1% în 2012. Avem de-a face cu o reducere conside­rabilă, de 2,2% din PIB. În termeni nominali, cheltuielile cu personalul se vor reduce de la 46,83 la 39 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, pe total, angajaţii statului vor primi salarii şi alte forme de venituri nomina­le cu 17% mai puţin în 2011 de­cât în 2009. Asta înseamnă ve­ni­turi reale micşorate cu o pă­trime. În urma unor majorări sa­lariale survenite în a doua ju­mătate a anului 2009, cheltuie­lile cu personalul pe 2010 sunt mai ridicate decât în 2009. To­tuşi, ele se vor micşora nominal cu 25%. Cu alte cuvinte, da­că nu s-ar schimba nimic şi ar rămâne acelaşi număr de angajaţi, pentru a încăpea în anve­lo­pa salarială cuprinsă în proiectul de lege amintit, veniturile bugetarilor ar putea fi majorate faţă de nivelul pe care-l vor a­tin­ge în a doua jumătate a anului cu maximum 8%. Sau, altfel spus, angajaţii statului ar putea primi salarii cu 17% mai mici decât în 2009. Noua lege a sa­la­rizării în sectorul public, care va intra în vigoare de la 1 ia­nua­rie 2009, va micşora însă ecartul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu plătit de stat de la 30 la 12. În plus, potrivit unor surse guvernamentale, vor fi disponibilizaţi până la în­cepu­tul anului viitor 140.000 de bu­getari, aproximativ 10% din to­tal. Impactul fiscal-bugetar al celei de-a doua măsuri ar putea permite o majorare nominală suplimentară cu alţi 10% faţă de nivelul veniturilor din cea de-a doua parte a acestui an. Cu alte cuvinte, în condi­ţi­ile unor dis­po­nibilizări importante, angajaţii statului ar pu­tea primi în medie o majorare de 18%. Cum însă noua lege a salarizării e menită să ia de la bogaţi şi să dea la săraci, probabil că bugetarii cu salarii mici vor câştiga, nominal doar, cam cât au câş­ti­gat în prima jumă­ta­te a acestui an, iar bugetarii cu venituri mari vor rămâne cu sa­lariile re­duse. Toate aceste cal­cule însă au la bază o pre­misă extrem de şubredă: că eco­nomia Româ­niei va înregistra o creştere zero în acest an.

Guvernul vrea excedent la bugetul de pensii
În ceea ce priveşte pensiile şi celelalte ajutoare sociale, si­tuaţia este neclară. Potrivit pro­iectului de lege aflat pe masa CES, surprinzător, Gu­ver­nul susţine că singurul buget care va înregistra deficit va fi cel de stat. Bugetul asigurărilor socia­le, cel de sănătate şi cel al au­to­rităţilor finanţate parţial sau integral din venituri proprii vor fi excedentare. Potrivit pre­şe­dintelui Traian Băsescu, pentru 2010 este necesar, chiar în condiţiile micşorării pensiilor cu 15%, transferul a 1,7 miliarde de euro de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale. Se pune întrebarea: cum va reuşi Executivul să treacă de la un deficit de un miliard de lei în 2009 şi unul estimat la 7 mili­arde lei în 2010 la un excedent de 273 de milioane de lei în 2011? O explicaţie ar fi renun­ţa­rea la pensia minimă. Potrivit legii pe care Guvernul îşi asu­mă răspunderea în Parlament, „sintagma «pensie socială mi­ni­mă garantată» se înlo­cu­ieş­te cu sintagma «indem­ni­za­ţie socială pentru pensionari». Începând cu data intrării în vigoare a pre­zentei legi nivelul indemni­za­ţiei sociale pentru pensionari se stabileşte anual, prin legile bu­getare, şi poate fi modificat, în raport cu evoluţia indicatori­lor macroeconomici şi cu re­sur­sele financiare”. Cu alte cuvin­te, cele 600.000 persoane care vor primi cei 350 de lei nu se vor mai numi pensio­nari, ci „an­gajaţi”, din moment ce pri­mesc o „indemnizaţie so­cială”. Efectul asupra bugetului de asi­gurări sociale este că pe partea de cheltuieli acestea se vor re­du­ce cu aproximativ 2,5 miliar­de de lei, care se vor tran­sfera la bugetul de stat. Mă­su­rile a­nun­ţate de introducere a con­tri­buţiilor sociale şi la persoa­ne­le fizice autorizate, drepturi de proprietate intelectuală etc., nu au cum să aibă un efect vizi­bil la categoria venituri, fiind previzibilă o ocolire legală a noii poveri fiscale. În plus, spre deo­se­bire de bugetari, pen­sionarii nu pot fi disponibili­zaţi, doar da­­că nu se „auto-dis­ponibi­li­zea­­ză” ei natural, împu­ţi­nân­du-se ca număr din motive bio­lo­gi­ce. Acest lucru face ca o e­ventuală majorare a pensiilor faţă de ni­ve­lul din a doua jumă­tate a anu­lui să fie improbabilă. Doar dacă noua lege a pensiilor va putea să facă o redistribuire de la bogaţi la săraci e posibilă o majorare a pensiilor mici, compensată de o micşorare a celor mari. Însă atingerea, de la 1 ia­nua­rie 2011, a nivelului ne­re­dus cu 15%, din prima jumă­tate anului, nu poate fi posibi­lă, cu atât mai mult cu cât Gu­vernul vrea să aibă excedent la bugetul asigurărilor sociale, în 2011.

Sub zodia lui 25%
Vor fi reduse cu 25%:
- salariile/soldele (inclusiv sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale)
- drepturile în natură (reprezentând hrană, echipament şi alte drepturi similare)
- drepturile reprezentând salarizarea în valută şi alte drepturi în valută şi în lei ale personalului trimis în misiune în străinătate
- drepturile prevăzute la art. 104 alin. (3) şi art. 107 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic
- drepturile specifice pentru activităţile desfăşurate în instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
- compensaţia lunară pentru chirie
- cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical şi neclerical
- indemnizaţia lunară, prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi a sistemului de cerce­tare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare
- indemnizaţiile acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.
În situaţia în care prin diminuarea cu 25% rezultă o valoare mai mică decât valoarea salariului minim brut pe ţară, suma care se acordă este de 600 de lei.
Toate aceste măsuri se aplică atât perso­nalului bugetar, cât şi personalului angajat în cadrul Băncii Naţionale a României, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ca şi în autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii.

Sub zodia lui 15%
Se reduc cu 15%:
- pensiile (inclusiv cele speciale, care vor fi şi recalculate)
- indemnizaţia de şomaj
- plăţile compensatorii
- indemnizaţia acordată în temeiul art. 1 din OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
- sprijinul material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România
- ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004
- indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit
- indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004, Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor:
„În ceea ce priveşte contextul macroeconomic, îl tot descriem. Este mult mai dificil decât ne închipuiam acum un an, acum şase luni sau acum trei luni. Şi ceea ce mă îngrijorează cel mai tare este că nu există în acest moment semne că peste trei luni, şase luni sau un an ar putea fi mai bine. Ar putea fi mai rău, iar această evidenţă a evoluţiilor la nivel global face parte din raţiunile pentru care am luat decizii extrem de delicate, extrem de dificile şi costisitoare din punct de vedere uman şi politic"