Elena, managerul unui firme de contabilitate, spune că a fost nevoită, în urmă cu câteva luni, să-şi deschidă o linie de credit la bancă pentru a face faţă întârzierilor cu care clienţii îşi achită facturile şi pentru a compensa pierde­rea veniturilor de la cei ne­voiţi să-şi închidă afacerile din cauza crizei. „Evit astfel plata penalităţilor la impozi­tele neplătite statului şi pot să plătesc salariile angaja­ţilor”, spune ea. Iar Tudor, cu afaceri în domeniul IT, spune că de un an trăieşte cu banii băncii, altfel nu ar fi supra­vieţuit mediului economic ostil.
„Mă consider un supra­vieţuitor al crizei, pentru că multe firme concurente s-au închis, iar noi am reuşit să profităm, deşi pare cinic, de problemele acestora, câştigându-le clienţii şi amortizând astfel reduce-rea comenzilor de la alţi par­te­neri”, se felicită Tudor. Să fie acestea excepţii de la regula bancherilor, de a le lua cli­enţilor umbrela când plouă? Se pare că nu, dacă ar fi să dăm crezare spuselor banche­rilor şi dacă am avea încre­de­re în statisticile BNR. Cei doi întreprinzători s-au dovedit cli­enţii perfecţi şi pentru bănci. „Bătălia se dă acum pe finanţarea celor care se dove­desc performanţi, mai ales în această perioadă grea, care au reuşit să-şi menţină afacerea pe linia de plutire. Să nu ui­tăm că în bătălia afacerilor unii pierd, iar cei care câştigă pot deveni mai puternici”, spu­ne Laszlo Diosi, preşedintele OTP Bank. Iar instituţiile de credit au profitat de aceas­tă situaţie, majorând, în ciuda crizei, finanţările destinate micilor şi marilor companii, reducând, în acelaşi timp, cre­ditele pentru populaţie.

Finanţările în lei, tot prea scumpe
Potrivit datelor BNR, companiile aveau, la finalul lunii martie, credite bancare în va­loare de 97,7 miliarde de lei, cu 500 de milioane mai mult decât în aceeaşi lună a anului trecut şi cu nu mai puţin de 16,7 miliarde de lei peste ni­ve­lul din martie 2008, îna­inte de izbucnirea crizei în România.
Comparativ, creditele acor­date de bănci populaţiei erau de 98,4 miliarde de lei la fina­lul primului trimestru din 2010, cu 1,2 miliarde de lei mai puţin decât anul trecut şi 18,8 miliarde în minus faţă de martie 2008. Se poate spune deci că mare parte a împrumu­turilor rambursate de po­pu­laţie în ultimii doi ani au fost redirecţionate către firme.
Jumătate din finanţările acordate afaceriştilor (peste 40 de miliarde de lei) erau anul trecut denominate în euro, volumul acestora ajun­gând acum la 54,2 miliarde de lei, înregistrându-se astfel o creştere reală (ţinând cont de deprecierea cu 10% a leului) de 25%. Tendinţa este re­liefată şi de prim-viceguver­na­torul BNR, Florin Georges­cu, care avertizează cu privire la poziţia netă negativă a cre­ditelor în valută faţă de volumul depozitelor în monedă străină, deficitul ajungând la 40 de miliarde de lei. În ace­laşi timp, finanţările în moneda naţională au stagnat, cu toate eforturile băncii centrale de a reduce rata de refe­rinţă. Dobânda împrumutu­rilor în moneda naţională a alunecat la 12%, sub nivelul de 13,5% din martie 2008, după ce ratele au sărit peste 20% la finalul lui 2008 şi prima parte din 2009. Cu toate acestea, preţul unui împrumut în lei rămâne în continuare prohi­bitiv pentru multe afaceri, mai ales că marjele de câştig ale acestora s-au îngustat semnificativ din cauza recesiunii. Astfel se explică succesul îm­pru­muturilor în euro, ale căror dobânzi au coborât la nu­mai 5,8%, încă o dată mai ieftine decât cele în lei.

Bancherii vor să acorde mai multe credite
Potrivit ultimului sondaj efectuat de BNR printre ma­na­­geri, „un impact nefavorabil de intensitate relativ scăzută (asupra evoluţiei afacerilor)  continuă să exercite nivelul ridicat al ratelor dobânzilor bancare, dar şi evoluţia cursului de schimb”. Dar atmosfe­ra, deşi afectată de protes­te­le bugetarilor şi pensionari­lor, începe, încet-încet, să se dez­gheţe. Tudor spune că acum ia tot mai puţin din banii băn­cii pentru menţinerea aface­rii pe linia de plutire şi chiar se gândeşte la investiţii. La rân­dul lor, bancherii se aş­teap­tă ca în următoarea peri­oa­dă cererea de credite din par­tea IMM-urilor să se revi­go­reze. „Suntem convinşi că în acest an trendul se va in­ver­sa. Din câte se vede, ten­din­ţele prin­cipalelor ramuri ale eco­nomiei dau semne de îm­bu­nă­tăţire, în sensul că se înre­gistrează scăderi mai mici sau, pe de altă parte, creşteri”, spune Daniel Szekely, director clienţi IMM la Banca Tran­silvania. Banca a anunţat ief­ti­nirea creditelor şi a lansat mai multe promoţii pentru atragerea clienţilor. „Ştim că relansarea economiei ţine şi de relansarea creditării şi do­rim să contribuim la acest lucru”, adaugă acesta.