Angajaţii din sectorul public ameninţaţi cu reducerea salariilor sau chiar cu concedierea şi care au credite la bănci ar putea întâmpina dificultăţi tot mai mari cu rambursarea ratelor. În consecinţă, instituţiile de credit vor fi nevoite să constituie rezerve suplimentare din resursele proprii pentru asigurarea riscului de nerestituire a împrumuturilor, fapt care le-ar putea afecta activitatea. Bancherii consideră însă că dispun de suficiente resurse pentru atenuarea potenţialelor pierderi, fără ca procesul de acordare de noi împrumuturi să fie afectat prea mult. În plus, băncile sunt dispuse să-i ajute pe cei care nu-şi mai pot achita integral rata la credit.
Din clienţi privilegiaţi ai instituţiilor de credit, cu locuri de muncă conside­rate mai sigure decât ce­le din domeniul privat şi cu în­treg ve­nitul figurând pe cartea de mun­că, bugetarii au devenit acum sperietorile băncilor. Măsurile a­nun­ţate de autorităţi, prin care se inten­ţio­nează reducerea cu 25% a salariilor şi chiar concedieri, vor avea cel pu­ţin două efecte pe piaţa bancară. Astfel, o parte din cei care au credi­te vor ajunge restanţieri, astfel că băn­cile vor fi nevoite să pună bani deoparte pentru acoperirea riscu­ri­lor. Se vor înregistra şi pierderi, da­că o parte din împrumuturi nu vor mai putea fi rambursate.

Restructurarea creditului
Pe de altă parte, instituţiile de credit vor fi mult mai prudente a­tunci când se va pune problema a­cordării de noi finanţări anga­ja­ţi­lor din sectorul public. „Am anticipat încă de anul trecut această si­tua­ţie, iar la nivel de bancă am fă­cut di­ver-se scenarii pentru a eva­lua po­ten­ţia­lele riscuri. Credem că va fi destul de dificil pentru aceşti clienţi, însă suntem pregătiţi să-i a­jutăm să depă­şeas­că situaţia delica­tă, oferindu-le di­verse variante de restructurare a creditelor”, spune Do­minic Bruy­nse­els, preşedintele executiv al BCR, cea mai mare ban­că românească. Acesta consideră că impactul asupra bănci­lor va fi atenuat de faptul că s-a optat pentru diminuarea salariilor, şi nu pentru concedieri. „Dacă în cazul unui client care şi-a pierdut locul de mun­că situaţia este greu de admi­nis­trat, când vorbim despre redu­ce­rea veniturilor se găsesc soluţii, pu­tem rezolva problema”, adaugă şeful BCR. Mesajul acestuia către clienţi este următorul: „Veniţi la bancă să găsim împreună o alternativă de a depăşi situaţia de criză”. Atât BCR, cât şi alte bănci au aplicat încă de anul trecut măsuri de restructurare a creditelor, în general prin majorarea perioadei de rambursare, cu scopul reducerii valorii ratei lunare, sau prin acordarea unei perioade de graţie de mai multe luni la achitarea unei părţi a datoriei.

Negocieri pentru rambursarea datoriei
Şi Johan Gabriels, preşedintele RBS Bank, spune că instituţia pe ca­re o conduce se va arăta înţe­le­gă­toa­re cu cei aproximativ 20% din clienţii băncii care au primit credi­te şi sunt angajaţi în sectorul public. „Bineîn-ţe­les că va exista o co­re­laţie între mă­surile luate pentru reducerea cheltuielilor buge­tare şi plata ratelor, însă impactul nu va fi unul important”, consideră Ga­briels. Totuşi, în urma testelor de stres, banca estimează o creştere de două milioane de euro a pro­vi­zioanelor pe care ar putea să le constituie pentru asigurarea credi­te­lor neperformante. Însă preşedinte­le RBS spune că s-a constatat o îm­bu­nătăţire a comportamentului de pla­tă în ultima perioadă, tot mai mulţi clienţi încercând să-şi achite ratele restante, din diverse resurse supli­men­tare. „Trebuie să ne gân­dim şi la faptul că unii oameni dispun de e­co­nomii, de alte rezerve pentru a compensa astfel reduce­rea veniturilor. Mai există şi suportul familiei, care ar putea ajuta persoana afectată să-şi achite obliga­ţiile către bancă”, adau­gă Gabriels.
La rândul său, preşedintele BCR spune că negocierile dintre bancă şi clienţi pe marginea achitării res­tan­ţelor s-au dovedit de succes. „Din cei aproximativ 30% din clienţii noştri cu care am discutat măsuri de res­truc­turare a credi­te­lor ce păreau în pericol, doar pentru 5% a fost ne­ce­sară implemen­ta­rea unei măsuri concrete de redu­ce­re a ratelor”, spu­ne Bruynseels. A­cesta explică că, o­dată ce oamenii conştientizează faptul că amânarea plăţii datoriilor nu poa­te decât să le înrăutăţească si­tuaţia, găsesc so­luţii şi resurse suplimentare pentru a fi din nou la zi cu achitarea ra­telor. Bancherii avertizează însă că măsurile de restructurare sunt pe termen scurt, iar dacă nu se vor găsi soluţii pentru crearea de noi locuri de muncă, situaţia s-ar putea deteriora.