Statisticile Oficiului Român pentru Imi­grări (ORI) arată că ţara noastră nu mai este atractivă pentru străinii care doresc să muncească în spaţiul comunitar.
Motivul pierderii interesului pentru piaţa muncii de la noi ţine atât de modul greoi în care se eliberează actele necesare unei şederi în scop lucrativ, cât şi de schimbările interveni­te în politica de personal a companiilor, care din cauza crizei au limitat drastic angajările. De asemenea, investiţiile noi au scăzut drama­tic, angajatorii proveniţi din această zonă fiind cei care solicitau, în general, autorizaţii de mun­că pentru lucrătorii din afară aduşi să pu­nă pe picioare business-ul. Nici celebrele „cusă­torese” din Asia nu mai sunt tentate să-şi gă­seas­că un job în România, mirajul de acum doi ani fiind distrus de problemele economice ale industriei textile autohtone.
Dacă până acum ceva timp străini din ţări cu mâna de lucru foarte ieftină gen China sau Filipine se „băteau” pentru a obţine un permis de muncă în ţara noastră, în primele patru luni ale acestui an statul a reuşit să „vândă” doar 785 de astfel de acte, ceea ce reprezintă 9,8% din numărul de autorizaţii pe care le are la dispoziţie.
Datele ORI arată că 190 de autorizaţii au fost solicitate de muncitori din Turcia, 110 de sa­lariaţi din China şi 73 din Moldova. Restul
s-a împărţit între cetăţeni veniţi din Serbia (71), Sri Lanka (50), Filipine (44), Macedonia ( 28), Rusia (20), Coreea (18), SUA (14) etc. Statisticile realizate în funcţie de profesia înregistrată în Clasificarea Ocupaţiilor din România relevă că 65 din expaţii care au venit în acest an să mun­ceas­că la noi activează în sportul profesionist (45 dintre ei fiind angajaţi la cluburi de fotbal), 25 sunt măcelari şi 37 bucătari.

8.000 de permise disponibile
Potrivit Hotărârii de Guvern 1.577/2009, ORI poate elibera pentru străinii care doresc să activeze în cadrul unor firme din ţara noastră 8.000 de permise de muncă. De la integrarea noas­tră în Uniunea Europeană, autorizaţiile de muncă au devenit o sursă de venit conside­ra­bilă, având în vedere că pentru fiecare salariat permanent, detaşat sau transfrontalier angajatorul are obligaţia de a achita o taxă de 200 de euro. Estimările făcute anul trecut de Minis­te­rul Muncii prognozau încasări de aproximativ 1,6 milioane de euro. Calculele au fost date pes­te cap de realitate, firmele de la noi solicitând foarte puţine autorizaţii de muncă, iar perspectivele nu sunt optimiste. Vremurile în care fir­me specializate în recrutarea de personal ve­neau cu teancul de dosare la ORI au apus, feno­menul observat acum pe piaţa muncii fiind cel al emigrării. Nu străinii se înghesuie să vină la lucru la noi, ci românii preferă să-şi găsească jo­­buri peste graniţă. Ei au ajuns să vâneze ori­ce şansă, fiind tentaţi de oferte venite din orice colţ al lumii, migraţia cetăţenilor de la noi spăr­gând graniţele comunitare spre ţări pre­cum India, Emiratele Arabe sau Japonia.