Dacă vreţi să ştiţi cine a inventat telescopul, cine a creionat primele schiţe ale unor maşini zburătoare sau a proiectat forme primitive de tanc ori submarin, citiţi „Leonardo da Vinci, biografia unui geniu”, o lectură fascinantă pe care Săptămâna Financiară v-o propune din 10 mai.
Volumul, semnat de reputatul scriitor britanic Michael White, se opreşte asupra unor aspecte mai puţin cunoscute din viaţa lui Leonardo, cum ar fi copilăria nefericită, ucenicia în atelierul lui Verrocchio din Florenţa, homosexualitatea asumată ori relaţia cu importanţi mecena ai epocii (Lorenzo Magnificul, Lodovico Sforza, Cesare Borgia), precum şi rivalitatea cu Michelangelo
„Leonardo da Vinci, biografia unui geniu” oferă o perspectivă cu totul nouă asupra activităţii „omului universal al Renaşterii”, analizând preocupările sale ştiinţifice, de la arhitectură, anatomie, inginerie militară şi civilă, până la optică şi astronomie. Leonardo, susţine White, fusese recunoscut de multă vreme ca un artist atât de mare, încât gândirea lui ştiinţifică a fost lăsată în urmă. „Ideile lui Leonardo au zăcut ascunse pentru a fi redescoperite de oameni precum Newton, Leibniz, Fermat, la aproape 250 de ani după moartea sa. Leonardo a făcut descoperiri uluitoare în studiile sale optice, mecanice, de anatomie şi geologie. A creat o formă de plastic, a elaborat un predecesor sofisticat al aparatului fotografic (camera obscura), a scris despre lentilele de contact şi puterea aburului, a explicat de ce este cerul albastru şi a elaborat tehnici vizuale pentru reprezentarea corpurilor”, afirmă White.
Documentarea pentru biografia lui Leonardo da Vinci a inclus studierea unei părţi din însemnările acestuia, cele care au ajuns până în zilele noastre. La moartea lui da Vinci, aproximativ 13.000 de pagini de însemnări, „unele legate cu sfoară şi panglici, altele reunite în carnete şi dosare cu coperte de piele” i-au rămas lui Francesco Melzi, prietenul lui Leonardo, cel care i-a fost alături în ultimii ani de viata. Unele documentele au fost pierdute sau distruse, dar cele care s-au păstrat sunt considerate foarte valoroase. „Unele dintre ele au nimerit în colecţia familiei regale de la Windsor, altele în mâinile nobililor şi pontifilor sau în depozitele bibliotecilor din Italia, Spania şi Franţa. Dar multe s-au pierdut sau au fost distruse. Se estimează că, din cele 13.000 de pagini pe care Melzi le-a luat cu el de la Cloux în 1519, nu se mai ştie decât despre ceva mai mult de jumătate din ele, aproximativ 7000 în total. Cele mai multe dintre acestea se află astăzi în colecţii publice din întreaga lume şi câteva în colecţii particulare. Cea mai vestită dintre acestea este Codex Hammer, achiziţionată în 1994 de Bill Gates pentru suma de 30 de milioane de dolari”, arată autorul.
Michael White, scriitor britanic, este autorul a 25 de cărţi, printre care „Stephen Hawking: o viaţă în slujba ştiinţei”, „Tolkien:o biografie” şi „C.S. Lewis: băiatul care a scris Cronicile din Narnia”. White a scris de asemenea „Echinox”, un thriller care a ajuns în Top 10 best-seller list în Marea Britanie şi a fost tradus în 30 de limbi.