În România, fondurile de pensii private s-ar putea implica în finanţarea proiectelor de infrastructură în câţi­va ani, când vor fi acumulat un vo­lum suficient de active, a căror valoare este estimată că va ajunge, în 2013-2014, la peste 5 miliarde de euro.
Actuala criză mondială a re­dus puternic posibilităţile guvernelor de a investi în dezvoltarea infrastructu­rii, din cauza deficitelor bugetare ma­­sive şi a nivelurilor înalte de în­da­to­rare publică, acestea trebuind ţinute sub control. Pe de altă parte, aceeaşi criză a diminuat drastic disponibilitatea băncilor de a credita acest tip de proiecte, sporind, în general, a­ver­siunea tuturor investitorilor faţă de asumarea de riscuri pe termen lung. Există însă o ca­tego­rie de in­vestitori interesată în pla­samente pe termen lung, gene­ra­toare de venituri constante şi cât mai imune faţă de efectele inflaţiei şi care, tocmai de aceea, se implică tot mai mult în infrastructură: fondurile de pensii private.
Londra vrea 500 de miliarde pentru infrastructurĂ
Marea Britanie va trebui să atra­gă, în următorii 10 ani, investiţii în valoare de 500 de miliarde de lire sterline în infrastructura de transport, energetică şi de utilităţi, iar fondurile de pensii private repre­zintă o sursă majoră de bani pentru aceste proiecte, cu condiţia să li se creeze condiţiile necesare pentru a efectua acest tip de plasamente, a declarat de curând ministrul brita­nic pentru întreprinderi, Peter Man­delson. „În Marea Britanie, ca şi în alte părţi, cei care economisesc pentru pensie constituie un enorm re­zervor de capital, foarte potrivit pentru acest tip de investiţie pe termen lung”, a explicat Mandelson.
În prezent, fondurile de pensii pri­vate din Insulă au plasate în in­frastructură sub 1% din activele lor, în valoare totală de 1.500 de miliarde de lire sterline. „Metodele tradiţio­na­le de finanţare a infrastructurii, adi­că alocările de la buget şi creditele bancare, s-au dovedit a fi riscante şi păguboase”, a mai spus ministrul britanic.

Plasamente alternative de 1 miliard de dolari
Fondurile de pensii private din Mexic vor investi, anul acesta, peste un miliard de dolari în plasamente alternative, cum ar fi infrastructura, imobiliarele sau fondurile de private equity, potrivit Reuters. Ele vor beneficia de o recentă măsură a au-torităţii de supraveghere din Mexic, de relaxare a legislaţiei cu privire la limitele de plasament în alte active decât obligaţiunile. Astfel, fondurile pot plasa până la 8% din activele lor în vehicule investiţionale ale operatorilor din infrastructură şi imobilia­re, care trebuie, în prealabil, aproba­te de autoritate.
Este de aşteptat ca mare parte a alocărilor fondurilor de pensii să mear­gă către structuri investiţionale destinate finanţării construcţiei, ex­tinderii şi operării de aeroporturi şi drumuri rutiere, dezvoltării de construcţii industriale, precum şi pro­iec­telor din domeniul energetic.
La nivel mondial, fondurile de pensii private cele mai active în sectorul de infrastructură sunt cele din Australia, care alocă, în medie, 5% din active acestui tip de plasamente, unele fonduri ajungând şi la 10%, po­tri­vit unui studiu OECD. Cea mai im­portantă investiţie a unui fond de pensii australian în infrastructură este achiziţia, de către Victorian Fund, în parteneriat cu un fond ca­na­dian, a aproape 50% din capitalul societăţii de exploatare a aeroportului internaţional din Birmingham, An­glia. În Europa, investiţiile fondu­rilor de pensii în infrastructură nu de­păşesc încă, în medie, 2% din ac­tive, cele mai interesate de acest sector fiind fondurile din Olanda, Da­ne­marca şi Finlanda. 

Romånia mai aşteaptă 4-5 ani
Fondurile româneşti de pensii mai au de aşteptat circa 4-5 ani, pentru a ajun­ge la active de 5-6 miliarde de euro şi a putea astfel să se implice în finan­ţarea proiectelor majore din transporturi şi energie, potrivit estimărilor Comi­siei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Până atunci însă, autorităţile ar trebui să pregătească terenul pentru aceşti investitori. „Da­­că în acest moment s-ar pune bazele instituţionale pentru dezvoltarea u­nor parteneriate în regim public-privat, am putea pregăti condiţiile necesare pentru ca, peste câţiva ani, fondurile de pensii să poată contribui substanţial la dezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură în România”, spu­nea, anul trecut, preşedintele CSSPP, Mircea Oancea.