În ce mai investesc fondurile de pensii private
de Adrian Mosoianu in pe 23 Aprilie 2010, 18:50
Un sfert din totalul investiţiilor în acţiuni listate ale fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) reprezintă plasamente pe burse străine
Valoarea deţinerilor de acţiuni listate ale fondurilor de pensii obligatorii administrate privat (pilonul II) a ajuns, la finele lunii martie 2010, la suma de 342,71 milioane de lei, cu 53% mai mare faţă de sfârşitul anului trecut, când era de 222,7 milioane de lei, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). De asemenea, ponderea plasamentelor bursiere în totalul activelor nete ale pilonului II a crescut, în primele trei luni ale acestui an, de la 9,34 la 11,55%.
Investiţiile fondurilor de pensii private obligatorii în acţiuni ale companiilor listate la BVB s-au majorat cu peste 55% în intervalul menţionat, de la 172,86 la 268,23 milioane de lei. Plasamentele fondurilor pe alte burse europene au crescut cu aproape 50%, de la 49,83 la 74,47 milioane de lei, ponderea investiţiilor bursiere externe majorându-se de la 2,09 la 2,51% din totalul activelor nete ale sistemului.
„În condiţiile în care se estimează că fondurile de pensii private din România vor ajunge la active de peste două miliarde euro în 2011, din care pot investi până la 30% pe bursă, adică circa 600 de milioane de euro, dimensiunea redusă a pieţei româneşti le va împinge să plaseze banii pe pieţele externe”, a declarat săptămâna trecută directorul departamentului de oferte primare din cadrul Raiffeisen Capital & Investment (RCI), Laurenţiu Ciocârlan.
Vånzări de peste 10 milioane de lei În doar o zi
Fondul de pensii de pilon II ING, administrat de ING Fond de Pensii SA, a vândut la BVB, într-o singură zi, pe 4 februarie 2010, acţiuni în valoare totală de 10,8 milioane de lei, potrivit rubricii „Evenimente ulterioare datei bilanţului” din situaţiile financiare ale fondului, aferente anului 2009.
La data menţionată, fondul a vândut, printr-o tranzacţie specială, 2,4% din capitalul companiei farmaceutice Zentiva România (SCD), contra sumei de 7 milioane de lei, la preţul de 0,7 lei/titlu, similar celui din oferta de preluare derulată în perioada august-septembrie 2009 de acţionarul majoritar, grupul farmaceutic francez Sanofi-Aventis. Suma încasată de fond este cu 2,18% mai mare decât valoarea pachetului la 31 decembrie 2009, de 6,85 milioane de lei, rezultând un câştig de 150.000 de lei.
În aceeaşi zi, fondul ING a mai vândut acţiuni Transelectrica (TEL) de 3,807 milioane de lei, sumă cu 20% mai mare decât valoarea deţinerii la transportatorul de energie la finalul lui 2009, de 3,172 milioane de lei, profitul fiind de 634.500 de lei. În acest fel, pe 4 februarie 2010, vânzările de acţiuni ale fondului ING au totalizat 10,807 milioane de lei, reprezentând 30% din lichiditatea pieţei de acţiuni a BVB din ziua respectivă. În luna februarie, ING a mai vândut acţiuni Rompetrol Rafinare (RRC) de 3,9 milioane de lei, precum şi titluri Rompetrol Well Services (PTR) de 946.000 de lei. Fondul administrat de ING Fond de Pensii este lider de piaţă şi avea, totodată, la finalul lunii martie, cea mai mare expunere pe acţiuni listate dintre toate companiile de pe piaţă, de peste 15% din active, respectiv 175,41 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din totalul plasamentelor bursiere ale pilonului II.
Ce acţiuni preferă fondurile de pensii
Fondurile de pensii private nu sunt obligate de legislaţie să-şi facă publice structurile detaliate ale portofoliilor investiţionale, respectiv în ce acţiuni, obligaţiuni sau depozite au investit administratorii lor, condiţiile în care s-au făcut plasamentele, sumele de bani alocate pe fiecare emitent în parte, precum şi profitul fiecărei investiţii. Situaţiile financiare pe anul trecut ale unora dintre fonduri dezvăluie însă parţial aceste informaţii.
Astfel, fondul de pensii BRD avea, la 31.12.2009, plasamente în acţiuni listate în valoare totală de 3,03 milioane de lei, reprezentând 5,24% din totalul activelor sale. Cele mai mari deţineri bursiere ale BRD erau cele la SIF 5 Oltenia, în valoare de 622.935 de lei, preţul la acea dată fiind de 1,27 lei/acţiune, şi la SIF 3 Transilvania, de 518.228 de lei, la preţul de 0,68 lei/acţiune. Fondul BRD mai deţinea plasamente la OMV Petrom, Transelectrica, Transgaz, Banca Transilvania şi Erste, dar şi în acţiuni listate la burse europene, valoarea acestora fiind de 456.976 de lei (108.078 de euro).
La rândul său, fondul Eureko avea, la finalul anului trecut, investiţii în acţiuni listate la BVB în valoare de 9,74 milioane de lei, reprezentând 7,67% din activele fondului. Cele mai importante deţineri erau cele la banca BRD (19,05% din portofoliul bursier al Eureko, respectiv 1,85 milioane de lei), Banca Transilvania (1,6 milioane de lei) şi OMV Petrom (1,44 milioane de lei).
2009 a adus noi obligaţiuni corporative În lei
Anul trecut, mai multe companii străine, unele dintre ele cu operaţiuni şi în România, au emis obligaţiuni denominate în lei, care au reprezentat oportunităţi bine-venite de plasament pentru fondurile de pensii private, confruntate cu sărăcia ofertei investiţionale româneşti pe acest segment.
Astfel, în iulie 2009, grupul german de retail Metro a lansat o emisiune de obligaţiuni de 100 de milioane de lei, bani destinaţi finanţării operaţiunilor de pe piaţa românească. Obligaţiunile Metro au maturitatea de trei ani, cu scadenţa în iulie 2012, şi o dobândă de 11,55%. Fondul de pensii ING a vândut, în primele două luni din 2010, obligaţiuni Metro în valoare de 16,85 milioane de lei, în condiţiile în care, la finalul anului trecut, valoarea pachetului respectiv era de 15,72 milioane de lei.
Tot anul trecut, Royal Bank of Scotland (RBS) a lansat o emisiune de obligaţiuni în lei pe cinci ani, în valoare de 28 de milioane de lei şi dobândă de 12,25%. La finalul anului trecut, fondul Eureko avea o deţinere de 3,86 milioane de lei din obligaţiunile RBS. Iar BCR Fond de Pensii deţinea obligaţiuni ale Kommuninvest, agenţia guvernamentală suedeză de finanţare a proiectelor locale de infrastructură, care a emis, în 2009, bonduri pe cinci ani în valoare de 25 de milioane de lei, cu dobândă de 13,20%, listate la bursa din Luxemburg.
La 31 decembrie 2009, portofoliul de obligaţiuni corporative al pilonului II avea valoarea de 315,7 milioane de lei, reprezentând 13,23% din totalul activelor din sistem, iar după primele trei luni din 2010 această valoare s-a majorat cu peste 50%, ajungând la 475,42 milioane de lei, respectiv peste 16% din totalul activelor din sistem.
Investiţii denominate în şapte monede
Fondurile de pensii sunt destul de discrete cu privire la investiţiile lor în active denominate în alte monede decât cea românească, însă situaţiile lor financiare pe 2009 conţin câteva detalii şi în această privinţă. Astfel, fondul de pensii Eureko avea, la finalul anului trecut, titluri de participare la fonduri mutuale în valoare de 6,14 milioane de lei (4,83% din activele fondului), care includeau şi fonduri de tip ETF (Exchange Traded Fund) tranzacţionate la Bursa din Frankfurt şi administrate de Deutsche Bank. ETF-urile permit expunerea investitorilor la coşuri de instrumente fi-nanciare şi pot urmări, de exemplu, evoluţia unui indice bursier.
Eureko a mai raportat şi trei contracte forward pe cursul euro-leu, încheiate cu Citibank, în care avea plasaţi 31.088 de lei (7.352 de euro), valoarea totală a contractelor fiind de 1,4 milioane de euro. Contractele forward protejează investitorul de fluctuaţiile cursului valutar, „îngheţând”, practic, cursul aferent unei tranzacţii valutare viitoare la un anumit nivel prestabilit.
La rândul său, fondul BRD a raportat, la 31.12.2009, o deţinere de 456.976 de lei (circa 108.000 de euro) în acţiuni de companii europene componente ale unuia dintre indicii Eurostoxx. Fondul de pensii ING nu oferă detalii despre ţintele de plasament în alte monede decât leul şi nici despre sumele alocate acestora, însă raportează tranzacţii şi active financiare în nu mai puţin de cinci valute străine: euro, forinţi, coroane ceheşti, zloţi şi lire turceşti. Restul fondurilor de pensii cu plasamente în alte monede decât leul s-au limitat la euro şi dolar.
Grecii au atras peste 60% din depozite
Potrivit raportărilor fondurilor, la finalul anului trecut, cea mai mare dobândă obţinută de un fond de la o bancă fusese de 14%, obţinută de fondul de pensii Alico de la Alpha Bank, pentru un depozit pe nouă luni în valoare de un milion de lei, constituit în mai 2009 şi ajuns la scadenţă în februarie 2010. Demnă de remarcat este şi dobânda de 13% pentru două depozite pe un an constituite de BCR Fond de Pensii la Piraeus Bank în iunie 2009, în valoare totală de 773.115 lei, sau cea de 12,5% pentru un depozit pe şapte luni al fondului Vital al Aegon la Banca Transilvania, în valoare de peste 1,5 milioane de lei, scadent în februarie 2010.
Pentru depozitele constituite la finalul anului trecut, în decembrie, diferenţele dintre randamentele băncilor sunt semnificative. Astfel, dacă Piraeus, Bancpost sau Alpha Bank oferă încă randamente de peste 11%, dobânda scade până la 8% în cazul BRD. La 31.12.2009, cea mai mare parte a depozitelor fondurilor de pensii la bănci româneşti erau constituite la Bancpost şi Piraeus Bank, care deţineau, cumulat, peste 60% din depozitele bancare în valoare totală de aproape 117 milioane de lei ale sistemului pilonului II. Depozitele fondurilor la Bancpost erau, la acea dată, în valoare de circa 42 de milioane de lei, adică peste o treime din total.
