Oltchim, liderul pieţei europene. De handbal feminin

de Florin Rusu in Businessport pe 23 Aprilie 2010, 18:37

  • print
  • rss

După Arpechim, combinatul vålcean vrea să achiziţioneze şi Liga Campionilor

Foto
Criza financiară aduce cu sine nu numai surprize neplăcute, ci şi satisfacţii. Deşi se confruntă cu probleme financiare, dovadă planul de restructurare de anul trecut, Oltchim are şanse în acest an să devină lider de piaţă în UE. Liderul pieţei de handbal feminin, şi nu al celei petrochimice, e adevărat!
Rezultatele sportive, ca şi cele financiare, nu de­pind numai de capital, ci şi de spiritul antrepreno­rial. Dovadă, cel puţin pentru pri­ma parte a afirmaţiei (din păcate, nu şi pentru cea de-a doua), cali­fi­ca­rea echipei feminine de handbal Oltchim Râmnicu-Vâlcea în finala Ligii Campionilor, cea mai prestigioasă competiţie handbalistică de pe Bătrânul Continent. Cea mai pre­s­tigioasă, însă nu şi foarte bă­noa­să. Dacă în Liga Campionilor la fotbal, Unirea Urziceni a câştigat 400.000 de euro pentru fiecare „în­frângere” (600.000 de euro la egal şi 800.000 de euro pentru fiecare victorie), Federaţia Europeană de Handbal (EHF) „răsplăteşte” cu câte 2.500 de euro fiecare punct câştigat în grupă. Şi asta cu toate că EHF a­tri­buie 80% din totalul sumelor în­ca­sate din activităţile de marketing către cluburile participante. Dife­ren­ţa o dă însă audienţa mult mai ridicată a competiţiei fotbalistice faţă de cea handbalistică. Cu toate a­cestea, semifinala câştigată de Oltchim în faţa lui Gyor Audi a fost urmărită de două milioane de telespectatori români. Pentru meciuri­le din grupă, Oltchim a primit a­pro­ximativ 10.000 de euro, plus un bonus de 10.000 de euro pentru ca­lificarea în etapa următoare. La acestea se adaugă câte 2.500 de eu­ro pentru fiecare punct câştigat. Calificarea în semifinale este răs­plă­tită cu alţi 30.000 de euro, iar cea în finală cu încă 30.000 de euro. Câştigarea finalei ar putea adăuga în contul echipei româneşti alţi 50.000 de euro. După calculele oficialilor vâlceni, Oltchim ar putea câş­tiga 170-175.000 de euro, sumă ca­re nu acoperă nici măcar plata sa­lariului pe un an a două jucătoare de top sau cheltuielile pe două luni.
Spre comparaţie, Unirea Urzi­ceni a primit 7,1 milioane de euro numai pentru calificarea în grupele Ligii Campionilor. Dacă ar fi reu­şit să se califice în optimile Ligii Campionilor, Unirea ar mai fi pri­mit încă 3 milioane de euro. Cali­fi­carea în sferturi în Liga Campio­nilor este răsplătită cu 3,3 milioane de euro, iar cea în semifinală cu 4,2 milioane. Finalistele primesc 5,5 mi­lioane, iar câştigătoarea trofeului - 9 milioane de euro.

Salarii competitive... pentru Romånia
Dacă premiile din handbal sunt de sute de ori mai mici decât cele din fotbal, salariile, cel puţin în Ro­mânia, nu sunt la fel de reduse. Pri­mele patru jucătoare de la Oltchim sunt plătite cu peste 100.000 de eu­ro anual, un salariu mai mult de­cât decent pentru un jucător din Liga lui Mitică. E adevărat că, în timp ce echipele româneşti de fotbal pri­vesc la o calificare în primăvara eu­ropeană ca la o mană cerească, e­chi­pele de handbal feminin sunt abo­nate la accederea în fazele superioare ale competiţiilor europene. Bugetul Oltchim pe un an este de aproximativ 1,5-2 milioane de euro, în timp ce bugetele primelor 6-7 echipe din campionatul de fotbal al României sunt cel puţin duble. În plus, criza a lovit dur handbalul fe­minin, Rulmentul Braşov fiind pe cale să se desfiinţeze, ca urmare a pierderii mai multor jucătoare care au fost declarate libere de contract, acestea neprimindu-şi drepturile salariale. De altfel, Rulmentul a bă­tut în urmă cu doi ani recordul la salariul plătit unei jucătoare, Ale­xandrina Barbosa, care ridica peste 200.000 de euro anual.
Ca şi în semifinală, când a trecut de Gyor, şi în finală, Oltchim va întâlni o echipă, Viborg, cu un bu­get de 3 ori mai mare ca al său.


Campioni la handbal, repetenţi la chimie
Dacă la handbal Râmnicu-Vâlcea pare că beneficiază de un manageriat bun, în domeniul industriei pare că lucrurile nu stau la fel. Principalul sponsor al echipei, combinatul Oltchim, a înregistrat în 2009 pierderi de 209 milioane de lei. Da­to­riile totale ale Oltchim sunt de 1,9 miliarde de lei şi creanţele de 200 de milioa­ne. Rezultă o datorie netă de peste 400 de milioane de euro. De altfel, datoria pe care Oltchim o are de achitat numai în acest an este de 1,15 miliarde de lei, de­păşind cifra de afaceri netă din 2009, de 1,07 miliarde de lei. Drept urma­re, Guvernul a decis constituirea unei comisii formate din reprezentanţi ai Minis­te­rului Finanţelor, Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi Oltchim, care să continue negocierile cu oficialii Comisiei Europene în vederea acordării unei garanţii de stat pentru combinatul chimic. În luna iunie 2009, Guvernul a anunţat că va finaliza procedurile de transmitere către Comisia Europeană a pre-notificării privind situaţia combinatului chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, în vederea acor­dării unei garanţii de stat în valoare de 49 de milioane de euro.
O lună mai târziu, Executivul a decis conversia în acţiuni a datoriilor combinatului Oltchim faţă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în cuantum de 134 de milioane de euro, şi începerea procedurilor de garantare în proporţie de 80% a unui credit de peste 300 de milioane de euro al companiei.


Aveai carte, aveai parte! - varianta sportivă
Situaţia handbalului este mult mai bună acum decât era în urmă cu câteva decenii. Pentru câştigarea Cupei IHF din 1984 de exemplu, jucătoarele de la Oltchim au primit 3.000 de lei, echivalentul unui salariu de inginer din acea vreme. Salariile lor nu depindeau de performanţa sportivă, ci de studiile pe care le aveau jucătoarele. O absolventă de facultate primea 1.900 de lei, o muncitoare necalificată - doar 1.300 de lei. Primele erau de 200 de lei pentru o victorie pe teren propriu şi 400 de lei pentru o victorie în deplasare.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net