Deşi ministrul muncii din cabinetul Boc, Mihai Şeitan, a declarat limpede că majorarea valorii punctului de pensie de la 39,9 la 45% din câştigul salarial mediu brut pe economie nu este sustenabilă din punct de vedere financiar, Comisia de muncă de la Senat a introdus acest amendament în proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice chiar la propunerea unuia dintre reprezentanţii PDL în Comisie, senatorul Ioan Ruşeţ.
Manifestări de dezacord faţă de anumite preve­deri din proiectul de le­ge al Executivului au ve­nit şi din direcţia celorlalte două componente politice ale arcului gu­vernamental, UDMR şi grupul independenţilor. Astăzi, proiectul va fi dezbătut în plenul Senatului, fiind programat la primul punct al or­di­nii de zi. Dat fiind că este vorba de o lege organică, pentru adoptarea că­reia este nevoie de voturile majo­ri­tăţii membrilor Camerei superioare, indiferent de câţi senatori sunt pre­zenţi în sală, este suficient ca cinci dintre parlamentarii puterii să vo­teze împotriva variantei Guvernului sau, mai comod, să absenteze de la şe­dinţă, pentru ca proiectul să fie respins şi lăsat în seama deciziei Ca­merei Deputaţilor.

PDL a votat la unison cu PSD Şi PNL
Săptămâna trecută, senatorii din Comisia de muncă au adoptat raportul la proiectul de lege privind sis­temul unitar de pensii publice, cu amendamente admise, cel mai im­por­tant fiind acela că punctul de pensie nu poate fi mai mic de 45% din salariul mediu brut pe eco­no­mie. Raportul final, care include a­cest amendament, a fost adoptat cu patru voturi pentru, aparţinând PDL şi UDMR, şi trei voturi împotrivă, aparţinând senatorilor PSD şi PNL.
Interesant este că amendamentul referitor la majorarea valorii punc­tului de pensie la 45% din sala­riul me­diu brut pe economie, de la nive­lul actual de 39,9%, a fost propus „fră­ţeşte” de întreg spectrul politic re­pre­zentat în Comisie, semnatarii ini­ţiativei fiind, în ordinea redată de do­cumentul ce conţine raportul, pu­blicat pe site-ul Senatului, Ioan Ru­şeţ (PDL), Alexandru Cordoş şi Elena Mitrea (PSD) şi Minerva Boitan (PSD).
De altfel, cele patru voturi favorabile raportului acordate de senatorii majorităţii PDL-UDMR au venit în pofida declaraţiilor repetate ale mi­nistrului muncii, Mihai Şeitan, cu privire la nesustenabilitatea finan­cia­ră a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut. Acesta a spus şi după adoptarea raportului de către Comisie că nu va susţine acest amendament la dezbaterea din plenul Senatului.

Test de consecvenţă: ce-am vorbit la Comisie votăm şi în plen?
Extrem de interesant de urmărit va fi şi votul din plen al senatorilor PDL şi UDMR membri ai Comisiei ju­ridice a Senatului. Aceştia au dat aviz favorabil proiectului de lege, însă, printr-o serie lungă de amendamente, şi-au manifestat intenţia de a menţine, practic, statutul privilegiat al pensiilor pentru magistraţi, pe care proiectul îşi propune să-l des­fiinţeze.
Astfel, Comisia juridică a propus ca judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani să se poată pensiona la cerere şi să poată beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lu­nară, plus sporurile din ultima lu­nă de activitate înainte de data pensio­nării. De asemenea, senatorii jurişti au propus ca judecătorii şi pro­cu­rorii să se poată pensiona anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de proiectul legislativ cu până la cinci ani. Un alt amendament prevede eliminarea articolului referitor la recalcularea pensiilor spe­ciale ale magistraţilor în funcţie de contribuţiile plătite la sistem, în­trucât acest lucru ar încălca princi­piul constituţional al neaplicării re­troactive a legilor.
Mai mult, vicepreşedintele Co­mi­siei, senatorul PDL Iulian Urban, a declarat, potrivit Mediafax, că ma­gistraţii au beneficiat întotdeauna de condiţii speciale de pensionare, iar acestea trebuie păstrate, întrucât „pentru a cere performanţă de la ci­neva, trebuie să-i oferi toate con­di­ţiile necesare”. Comisia juridică a avi­zat favorabil proiectul de lege, cu amendamentele menţionate, cu pa­tru voturi pentru şi două împotrivă, însă aceste amendamente nu au fost reţinute în varianta înaintată plenului Senatului de raportul Comisiei de muncă. Partidele care susţin Gu­vernul au cinci reprezentanţi în Co­misie, patru de la PDL şi unul de la UDMR, acesta din urmă fiind chiar ministrul sănătăţii, Cseke Atilla.

Dilema lui Oprea: loialitate militară sau de partid?
Votul senatorilor din grupul in­dependenţilor va cântări greu la dezbaterea de astăzi din plenul Sena­tu-lui, dată fiind majoritatea fragilă pe care poate conta Guvernul. Iar in­certitudinile în această privinţă sunt mari, în primul rând pentru că li­de­rul independenţilor, Gabriel Oprea, care cel mai probabil va fi şi preşe­dintele noului partid pe care aceştia intenţionează să-l înfiinţeze, este şi ministru al apărării, adică al uneia dintre categoriile căreia proiectul de lege îşi propune să-i desfiinţeze con­diţiile speciale de pensionare.
Oprea a declarat, de altfel, în cursul lunii martie că va demisiona din funcţia de ministru dacă pen­siile şi salariile militarilor se vor mic­şora din cauza reformelor promovate de Gu­vern. „Mă bat pentru pensiile şi salariile celor din sect­o­rul de securitate, şi aici mă refer la Apărare, Int­er­ne, SRI, SIE şi SPP. Dacă îşi vor pier­de din pensii sau salarii, îmi dau de­misia, pentru că nu mă pot uita în ochii colegilor mei”, a spus Oprea, care anul trecut a fost avansat de preşedintele Bă­sescu la gradul de general cu patru stele în rezervă, ală­turi de colegul său Anghel Iordă­nescu, care a pri­mit de la preşedinte gradul de ge­neral-maior în rezervă. Oprea a mai spus recent, răspun­zând la o inter­pe­lare parlamentară, că, potrivit unei simulări făcute la sugestia Mi­nisterului Muncii, a re­zultat că, în urma aplicării sistemului unitar de pensii, pensiile militare s-ar reduce cu valori între 19 şi 69%.
În Comisia de apărare de la Se­nat au fost aduse o serie de amendamente la proiectul legii unitare de pensionare, potrivit cărora, deşi se va trece la sistemul unic de pensii şi pentru cei din domeniul apărării, urmează să se acorde anual, până în 2025, nişte majorări de punctaj, pentru a se diminua efectul de scădere a pensiilor pentru cei din apărare, ordine publică şi siguranţă naţio­na­lă. Nici aceste amendamente nu au fost reţinute în varianta înaintată ple­nului Senatului de raportul Co­misiei de muncă.

Soarta legii atårnă de 5 voturi
Anul trecut, când a fost declan­şată dezbaterea cu privire la reforma sistemului public de pensii, iar UDMR forma încă majoritatea parlamentară antiguvernamentală, ală­turi de PSD şi PNL, UDMR s-a opus proiectului de buget pe 2009, unul dintre argumentele principale fiind nemajorarea valorii punctului de pen­sie la 45% din salariul mediu brut. „Acest proiect de buget nu a ţi­nut cont de prevederile Legii 19/ 2000 pentru că în aceasta se stabi­leşte clar că, începând din ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie nu poate să fie sub 45% din salariul mediu brut pe economie”, declara, în februarie 2009, deputatul UDMR Kerekes Karoly.
Actualul ministru al culturii, Kelemen Hunor, spunea în octom­brie 2009, la dezbaterea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Boc de atunci, că noua lege a pensiilor „nu este nici bună, nici proastă, este pur şi simplu o lege electorală”. Nu mai departe de începutul lunii martie 2010, vicepreşedintele PDL Ioan Oltean dădea asigurări sindicaliş­ti­lor de la Cartel Alfa că amendamentele lor la noua lege a pensiilor, care vizau în special menţinerea ritmului actual de majorare a vârstelor de pensionare, precum şi a indexării pensiilor şi în funcţie de evoluţia sa­lariului mediu brut, vor fi susţinute de PDL în Parlament.
PDL, UDMR şi independenţii controlează, în prezent, la Senat, 73 de voturi dintr-un total de 137. Însă, proiectul legii unitare de pensionare face parte din categoria legilor or­ganice, aşa încât are nevoie, pentru a fi adoptat, de voturile majorităţii mem­brilor Camerei superioare (69), indiferent câţi senatori sunt prezenţi în sală în acel moment. Astfel, e suficient ca 5 dintre parlamentarii pu­terii să voteze împotriva variantei Guvernului ori să nu fie prezenţi la şedinţă pentru ca proiectul să fie respins şi lăsat în seama deciziei Ca­merei Deputaţilor, dat fiind că PSD şi PNL au anunţat deja că vor vota împotrivă.

Trei senatori ai puterii primesc pensii speciale
Trei senatori aparţinând arcului guvernamental primesc pensii speciale de serviciu, pe care proiectul legii unitare a pensiilor îşi propune să le desfiinţeze, aceştia, în plus, cumulând respectivele pensii cu indemnizaţiile de parlamentari. Unul dintre ei este Radu. F. Alexandru (PDL), aflat la al treilea mandat, care primeşte pensie de parlamentar şi indemnizaţie corespunzătoare statutului curent de senator.
Un alt senator PDL beneficiar de pensie specială de serviciu este Nicolae Dobra, care primeşte şi pensie militară, şi indemnizaţie de parlamentar. Potrivit declara­ţiei sale de avere, Dobra a încasat în 2008, din pensia militară, suma de 50.000 de lei, respectiv circa 4.166 de lei pe lună. Tot pensie militară, pe lângă indemnizaţie parlamentară, primeşte şi generalul-senator Anghel Iordănescu, membru al grupului independenţilor, care a încasat în 2008, din pensie, 32.820 de lei, respectiv circa 2.735 de lei pe lună. 
Din rândul partidelor care au anunţat că nu vor susţine proiectul de lege al Gu­vernului, pensii speciale de parlamentari, laolaltă cu indemnizaţiile corespunz­ă­toare, primesc social-democraţii Sergiu Nicolaescu (4.222 de lei pe lună), Avram Crăciun (1.900 de lei pe lună) şi Gheorghe Bălan (2.083 de lei pe lună), iar libe­ralul Teodor Meleşcanu are, pe lângă indemnizaţia parlamentară, şi pensie specială de fost diplomat, de 4.291 de lei pe lună.