Biblioteca lui Hitler

Potrivit datelor strânse de Ryback, cărţile preferate ale lui Hitler erau „Robinson Crusoe”, „Coliba unchiului Tom”, „Călătoriile lui Guliver” şi „Don Quijote”, pe care le  considera cele mai mari opere ale literaturii universale. Deţinea, de asemenea, operele complete ale lui William Shakespeare, în traducere germană. „A fi sau a nu fi” („Hamlet”) era citatul său favorit.

Atunci când a murit, Hitler avea în jur de 16.000 de volume, o colecţie impresionantă de ediţii princeps, opere ale unor filosofi, istorie, poeţi, dramaturgi. Ryback citează câteva dintre puţinele mărturii directe ale celor care au văzut cărţile lui Hitler. Printre acestea, articolul „Acesta este duşmanul”, scris de Frederick Oechsner, 1942, după ce a vizitat reşedinţa lui Hitler de la Berlin şi casa de ţară de la Berchtesgaden din Obersalzberg. Potrivit lui Oechsner, biblioteca lui Hitler avea o secţiunea militară, care includea aproape 7.000 de volume, o secţiune artistică (arhitectură, teatru, pictură şi sculptură), precum şi  secţiune specială dedicată lucrărilor de astrologie şi spiritism din toată lumea, dar şi fotografiilor legate de spiritism. Într-un compartiment secret din casa de la ţară se aflau 200 de fotografii ale poziţiei constelaţiilor în anumite zile importante din viaţa lui Hitler, precum şi notiţe pentru fiecare dintre acestea. Existau şi numeroase cărţi dedicate nutriţiei şi dietelor, cu numeroase adnotări, dar şi peste 400 de volume dedicate Bisericii. „Între 800 şi 1000 de volume erau romane simple, populare, multe dintre ele maculatură din punctul de vedere al oricărei persoane, mare parte din ele poliţiste...”

Rybach a descoperit că există câteva  zeci de volume personale, pe care Hitler le-a studiat şi adnotat. Dintre acestea, autorul a selectat „acele volume care au avut pentru Hitler fie o valoare sentimentală, fie una intelectuală, acelea care i-au fost alături în clipele de linişte şi care l-au ajutat să-şi clădească discursurile şi acţiunile publice”.

După sinuciderea lui Hitler, cărţile acestuia au fost fie distruse, fie luate de soldaţii americani. La cabana de la Berghof, distrusă de incendiu, au fost descoperite cărţi într-o cameră în buncăr, potrivit raportului unui ofiţer de spionaj care însoţise Divizia 1010. „Majoritatea cărţilor era despre artă, arhitectură, fotografie şi istoria campaniilor şi războaielor. Nu era prea multă literatură, iar teatrul şi poezia lipseau cu desăvârşire. Raportul oficial menţionează doar trei titluri: „Geneza războiului mondial” scrisă  de istoricul revizionist american Harry Elmer Barnes, „Principele” lui Niccolo Machiavelli şi studiile critice ale filozofului din secolul al XVIII-lea, Immanuel Kant”.

Doctor în istorie, Timothy W. Ryback este secretar general adjunct al Academiei Diplomatice Internaţionale din Paris. A fost directorul Salzburg Seminar şi profesor la Harvard.